ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4571/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 19 aprilie 2007, reclamanta SC L.I.I. SRL București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, O.P.C.P., suspendarea procedurii I.S.P.A. de achiziții de servicii de asistență tehnică pentru Management și Supravegherea deșeurilor solide, dispoziția I.S.P.A. în județul Argeș, organizate de pârât, până la pronunțarea instanței de fond. În motivarea cererii de suspendare, reclamanta a arătat că prin anunțul de achiziție de servicii, pârâtul a făcut publică intenția de a recurge la procedura limitată în cadrul programului I.S.P.A. în vederea încheierii contractului de servicii având ca obiect asistarea autorității contractante și a beneficiarului U.I.P.

(Unitatea de Implementare a Proiectului) în cadrul procesului de achiziție. Derularea procedurii în vederea elaborării planului detaliat și a efectuării tuturor activităților în vederea organizării unei licitații pentru atribuirea viitorului contract de lucrări de închidere a depozitului Albota și dezvoltarea unui nou depozit, susține reclamanta, îi cauzează prejudicii deoarece a încheiat cu Consiliul Local Pitești contractul de colaborare nr. 25569/2000, având ca obiect constituirea și exploatarea unor unități de triere ecologică a deșeurilor urbane, conform soluției aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Pitești nr. 23/2002 și a proiectului cadru nr. BP325-92306.

Includerea în proiectul „Managementul integrat al deșeurilor solide" din județul Argeș și a amplasamentului ce face obiectul contractului încheiat de reclamantă cu Consiliul Local Pitești, are la bază declarația falsă potrivit căreia amplasamentul menționat ar fi liber de sarcini/ servituti și nu ar face obiectul unor alte contracte. S-a mai susținut că, prin procedura în discuție, prejudiciul cauzat societății reclamante este evident, prin pierderea unor investiții considerabile, făcute în vederea executării contractului specificat, iar prin continuarea procedurii de achiziție de servicii se va trece la o nouă etapă, în care eventuala suspendare va cauza prejudicii importante și altor persoane.

Prin sentința civilă nr. 53 din 28 mai 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamantă și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București. Judecând în fond pricina în primă instanță, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 546 din 20 februarie 2008 a respins excepția inadmisibilității invocată de pârât și a respins cererea de suspendare, ca neîntemeiată. Cu privire la excepția inadmisibilității, instanța de fond a reținut că soluția se impune, având în vedere că din actele dosarului, reiese că reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ și pe cale principală, dispunându-se de către Curtea de Apel Pitești declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât simpla contestare a legalității licitației organizate de pârât nu poate conduce la concluzia existenței unui caz bine justificat cât timp actele și operațiunile administrative contestate beneficiază de prezumția de legalitate. Cu privire la paguba iminentă, s-a statuat că, pe de o parte, reclamanta nu a probat producerea vreunui prejudiciu din cele invocate iar, pe de altă parte, contractul de asistență tehnică a fost atribuit și procedura de atribuire este finalizată. împotriva sentinței instanței fondului a declarat recurs, în termen legal, reclamanta SC L.I.I. SRL București, invocând ca temei legal art. 3041 C. proc.

civ. Recurenta, în motivele de recurs, precizează faptul că înțelege să critice în exclusivitate sentința pronunțată pe fondul cererii de suspendare și nu cu privire la excepțiile invocate. Astfel, se menționează că a fost făcută dovada existentei cazului bine justificat, astfel cum acesta este definit prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 prin faptul că are încheiat cu Consiliul Local Pitești contractul de colaborare nr. 25569 din 28 iulie 2000, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 29042 din 30 august 2000, fiindu-i pusă la dispoziție o suprafață de 88.000 mp din cadrul amplasamentului Albota pentru reamenajarea actualului depozit de gunoi, prin nivelare, acoperire cu compost, respectiv pământ vegetal și împădurire.

Existența și valabilitatea acestui contract face imposibilă organizarea oricărei licitații care se suprapune, cel puțin parțial cu obiectul contractului său, care are o durată de 17 ani și 3 luni de la data semnării, beneficiind și de clauza conform căreia Consiliul Local al comunei Pitești are obligația de a face demersuri pentru determinarea agenților economici să transporte deșeurile urbane numai la unitatea de tratare ecologică ce face obiectul contractului său de colaborare. Referitor la existența pagubei iminente se consideră că și aceasta a fost dovedită, argumentele fiind privarea de încasări importante în condițiile în care deșeurile vor fi depozitate în cel mai bun caz în ambele depozite, precum și faptului că finalitatea licitației organizate este atribuirea contractului de achiziție publică al cărui obiect se suprapune parțial cu contractul său, astfel că este evidentă paguba.

Au fost depuse la dosar acte în susținerea motivelor de recurs constând în facturi fiscale și situația de cheltuieli făcute de recurenta-reclamantă. Ministerul Economiei și Finanțelor, O.P.C.P. a formulat concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, susținând în principal că în prezent procedura de atribuire a cărei suspendare s-a solicitat a fost finalizată, fiind încheiat la 28 iunie 2007 și contractul cu firma câștigătoare, astfel că practic, cererea de suspendare a rămas fără obiect. Precizează de asemenea, că nu-i este opozabil contractul recurentei-reclamante cu Consiliul Local Pitești, iar la data introducerii cererii de anulare a procedurii de atribuire, dreptul la acțiune al reclamantei era prescris.

Înalta Curte, analizând recursul formulat în raport de criticile aduse sentinței pronunțate de prima instanță, apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: Pentru a se dispune măsura suspendării executării actului administrativ este necesar a se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat cât și paguba iminentă, fiind imperios necesar ca actul a cărui suspendare se solicită să producă efecte, a căror stagnare să tindă a se realiza prin cerere. Deși recurenta aduce argumente în ceea ce privește îndeplinirea celor două condiții cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se constată că acestea au fost bine analizate de prima instanță.

Existența unui contract, chiar valabil, între recurentă și Consiliul Local Pitești nu este de natură a dovedi existența cazului bine justificat deoarece, motivelor corecte ce au format convingerea primei instanțe în ceea ce privește soluția pronunțată, li se adaugă faptul că acesta nu este opozabil intimatei-pârâte, care este suverană în a derula orice activitate de licitație publică pe care o consideră necesară. Mai mult, în perioada declanșării procedurii licitației publice, se constată faptul că lucrările care vizau desfășurarea contractului încetaseră ca urmare a litigiilor ce s-au derulat între cele două părți contractante, situație menționată chiar de recurenta-reclamantă (filele 53-56, dosar fond).

Faptul că, potrivit susținerilor recurentei obiectul licitației se suprapune parțial cu obiectul contractului încheiat de ea cu Consiliul Local Pitești nu se încadrează în „cazuri bine justificate", conform definiției acordate de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, întrucât starea de fapt și de drept reținută în mod corect de către prima instanță nu este de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actelor și operațiunilor administrative contestate, iar în recurs nu au fost făcute probe noi cu privire la aceste aspecte. Invocarea în dovedirea „pagubei iminente" a prejudiciului material constând în diminuarea încasărilor ca urmare a divizării clientelei, nu reprezintă un motiv suficient și concludent pentru a considera îndeplinite cerințele legale pentru suspendarea executării, cu atât mai mult cu cât acest prejudiciu poate fi susceptibil de a fi reparat în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Pentru a fi admisibilă suspendarea executării este necesar ca, în principiu să nu existe vreo modalitate de reparare a acestuia, astfel că invocarea unui prejudiciu pur financiar nu poate fi reținut ca o dovadă a pagubei iminente. Soluția pronunțată de instanța de fond este corectă și pentru motivul că suspendarea nu poate fi dispusă dacă efectele actului ce se solicită ar fi suspendat s-au produs, întrucât obiectul suspendării în acest caz nu mai există, procedura fiind finalizată la data de 28 iunie 2007 când a fost încheiat contractul de asistentă tehnică ce a făcut obiectul achiziției. în concluzie, în mod corect s-a statuat prin sentința recurată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) coroborate cu art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Avându-se în vedere cele reținute anterior, cât și dispozițiile art. 312 alin. (1), teza II, art. 316 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va dispune respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. L.I.I. SRL București împotriva sentinței civile nr. 546 din 20 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2008.