ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1937/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 14 martie 2007, recurenții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R. și S.A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.C.C. (în prezent M.C.C.P.N.) și C.N.A.T.R., anularea Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 610 din 8 decembrie 2006 și a actului administrativ nr. A 17 din 8 ianuarie 2007 a C.N.A.T.R; prelungirea contractelor individuale de muncă ajunse la termen și obligarea pârâtului C.N.A.T.R. la plata salariilor începând cu 1 ianuarie 2007 până la zi și în continuare, pe întreaga perioadă a contractelor de muncă. În motivarea cererii, s-a arătat că, prin ordinul atacat, au fost suspendate și preluate de pârâtul M.C.C.

cele șase posturi de balerini vacante iar la 31 decembrie 2006 s-a dispus încetarea de drept a contractelor individuale de muncă ale personalului pe durată determinată al întregului colectiv. În realitate, ordinul contestat se referă la posturile pe care C.N.A.T.R. le putea utiliza în anul 2006, respectiv 109 locuri în loc de 115 pentru toate compartimentele artistice, nu numai pentru T.B.O. După data de 31 decembrie 2006, când contractele de muncă ale membrilor T.B. o . au ajuns la termen, acest compartiment, cu acordul tacit al pârâtei C.N.A.T.R. și-a continuat activitatea artistică în lunile ianuarie și februarie. Deși reclamanții au solicitat încheierea unor noi contracte de muncă, prin adresa nr. A 17 din 8 ianuarie 200 a C.N.A.T.R.

i s-a comunicat că, în temeiul Ordinului nr. 610 din 8 decembrie 2006, cele 6 posturi vacante au fost preluate de acest din urmă pârât. Tribunalul București, secția a VIII-a de conflicte de muncă, asigurări sociale, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2537 din 18 aprilie 2007, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Pricina a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. În cauză au formulat cereri de intervenție în nume propriu A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., solicitând, de asemenea, anularea actelor invocate în acțiunea principală.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2994 din 22 noiembrie 2007, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâți, privind lipsa calității lor procesuale pasive, lipsa calității procesuale active a reclamantei și cea a prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile. Totodată, a respins acțiunea și cererile de intervenție accesorie, ca neîntemeiate. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, s-a apreciat că T.B.O. are o astfel de calitate, justificată de interesul în promovarea acțiunii, motivat de faptul că, prin actele contestate, și-a încetat activitatea trupa de balet menționată.

S-a menționat că, întrucât pârâții au emis actele a căror anulare o solicită și reclamanții și intervenienții, au calitate procesuală pasivă în cauză. Cu privire la excepția prematurității acțiunii, instanța a considerat că soluția se impune, întrucât anterior formulării acțiunii, reclamantul a formulat o petiție către M.C.C., prin care contesta cele două acte, apreciind că sunt nelegale și abuzive. Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că actele contestate în cauză sunt legal emise, reclamanții și intervenienții neavând drepturi recunoscute de lege care să fi fost vătămate. Aceasta deoarece, prin Ordinul nr. 610/2006, s-a atestat o situația de fapt, respectiv încetarea unor contracte încheiate pe durată determinată, ajunse la termen și care nu au mai fost prelungite în mod tacit, nemaiexistând temeiuri pentru prelungirea unor contracte de muncă și plata unor drepturi salariale.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții T.B.O. și S.A. și intervenienții A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., criticând-o ca nelegală, întrucât, a fost pronunțată cu greșita aplicare a legii. S-a apreciat că S.A. și intervenienții – accesorii sunt vătămați în drepturile lor legitime, respectiv dreptul la muncă, prin actele administrative contestate, motiv pentru care instanța fondului a apreciat greșit în raport de probatorii și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului și în raport de prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Referitor la excepțiile invocate, de către pârâți, Curtea de Apel conform art. 137 C. proc.

civ. le-a unit cu fondul apreciind corect că pentru dezlegarea lor este necesară administrarea de probatorii care vizează chiar fondul cauzei. Recurenta-reclamantă a contestat două acte administrative, solicitând anularea acestora, repunerea în situația anterioară privind contractele individuale de muncă și plata drepturilor bănești cuvenite. Prin urmare, fără posibilitate de tăgadă, T.B.O. are calitate procesuală activă și justifică interesul, iar pârâții au calitate procesuală pasivă, deoarece ei au emis actele contestate. De asemenea, acțiunea nu este prematură, întrucât anterior sesizării instanței Tribunalului București, reclamantul a formulat o petiție către M.C. în 15 ianuarie 2007 prin care a contestat Ordinul nr. 610/2006 și actul administrativ nr. A 17 din 8 ianuarie 2007 emis de C.N.A.T.R.

Pe fond, se constată din probele administrate, că Ordinul nr. 610/2006 a fost emis datorită încetării de drept a contractelor de muncă ale T.B.O., contracte care aveau o durată determinată până la 31 decembrie 2006. Aceste contracte nu au fost prelungite de C.N.A.T.R., în speță neoperând prelungirea tacită. Prin urmare, actele contestate au fost legal emise, recurentul și intervenienții neavând drepturi recunoscute de lege conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, care au fost vătămate prin actele administrative contestate. Prin urmare, nu există temei legal pentru a solicita instanței de judecată prelungirea contractelor de muncă și plata drepturilor aferente, câtă vreme Curtea de Apel învestită în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 a supus controlului legalității Ordinul nr. 619/2006 care legal fiind și operațiunile care au stat la baza emiterii lui au fost legale.

Față de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R. București și S.A. și intervenienții A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R. București și S.A. și intervenienții A.D., L.G., B.M., B.R., V.P. împotriva sentinței civile nr. 2994 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.