ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1937/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 14 martie 2007,

recurenții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R. și S.A. au solicitat, în contradictoriu

cu pârâții M.C.C. (în prezent M.C.C.P.N.) și C.N.A.T.R., anularea Ordinului

ministrului culturii și cultelor nr. 610 din 8 decembrie 2006 și a actului

administrativ nr. A 17 din 8 ianuarie 2007 a C.N.A.T.R; prelungirea contractelor individuale de muncă ajunse la termen și obligarea pârâtului C.N.A.T.R. la

plata salariilor începând cu 1 ianuarie 2007 până la zi și în continuare, pe

întreaga perioadă a contractelor de muncă.

În motivarea cererii, s-a

arătat că, prin ordinul atacat, au fost suspendate și preluate de pârâtul M.C.C.

cele șase posturi de balerini vacante iar la 31 decembrie 2006 s-a dispus încetarea

de drept a contractelor individuale de muncă ale personalului pe durată

determinată al întregului colectiv.

În realitate, ordinul

contestat se referă la posturile pe care C.N.A.T.R. le putea utiliza în anul

2006, respectiv 109 locuri în loc de 115 pentru toate compartimentele

artistice, nu numai pentru T.B.O.

După data de 31 decembrie

2006, când contractele de muncă ale membrilor T.B.

o

. au ajuns la termen, acest compartiment, cu acordul tacit

al pârâtei C.N.A.T.R. și-a continuat activitatea artistică în lunile ianuarie

și februarie.

Deși reclamanții au

solicitat încheierea unor noi contracte de muncă, prin adresa nr. A 17 din 8

ianuarie 200 a C.N.A.T.R. i s-a comunicat că, în temeiul Ordinului nr. 610 din

8 decembrie 2006, cele 6 posturi vacante au fost preluate de acest din urmă

pârât.

Tribunalul București, secția

a VIII-a de conflicte de muncă, asigurări sociale, de contencios administrativ

și fiscal, prin sentința civilă nr. 2537 din 18 aprilie 2007, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București.

Pricina a fost înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ

și fiscal.

În cauză au formulat cereri

de intervenție în nume propriu A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., solicitând, de

asemenea, anularea actelor invocate în acțiunea principală.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2994

din 22 noiembrie 2007, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâți,

privind lipsa calității lor procesuale pasive, lipsa calității procesuale

active a reclamantei și cea a prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea

procedurii prealabile.

Totodată, a respins acțiunea

și cererile de intervenție accesorie, ca neîntemeiate.

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale active, s-a apreciat că T.B.O. are o astfel de

calitate, justificată de interesul în promovarea acțiunii, motivat de faptul

că, prin actele contestate, și-a încetat activitatea trupa de balet menționată.

S-a menționat că, întrucât

pârâții au emis actele a căror anulare o solicită și reclamanții și

intervenienții, au calitate procesuală pasivă în cauză.

Cu privire la excepția

prematurității acțiunii, instanța a considerat că soluția se impune, întrucât

anterior formulării acțiunii, reclamantul a formulat o petiție către M.C.C.,

prin care contesta cele două acte, apreciind că sunt nelegale și abuzive.

Pe fondul cauzei, instanța

de fond a reținut că actele contestate în cauză sunt legal emise, reclamanții

și intervenienții neavând drepturi recunoscute de lege care să fi fost

vătămate.

Aceasta deoarece, prin

Ordinul nr. 610/2006, s-a atestat o situația de fapt, respectiv încetarea unor

contracte încheiate pe durată determinată, ajunse la termen și care nu au mai

fost prelungite în mod tacit, nemaiexistând temeiuri pentru prelungirea unor

contracte de muncă și plata unor drepturi salariale.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții T.B.O. și S.A. și

intervenienții A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., criticând-o ca nelegală, întrucât,

a fost pronunțată cu greșita aplicare a legii.

S-a apreciat că S.A. și

intervenienții – accesorii sunt vătămați în drepturile lor legitime, respectiv

dreptul la muncă, prin actele administrative contestate, motiv pentru care

instanța fondului a apreciat greșit în raport de probatorii și dispozițiile art.

1 din Legea nr. 554/2004.

Recursul este nefondat și va

fi respins.

Examinând actele dosarului

și în raport de prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de

Casație și Justiție reține următoarele:

Referitor la excepțiile

invocate, de către pârâți, Curtea de Apel conform art. 137 C. proc. civ. le-a

unit cu fondul apreciind corect că pentru dezlegarea lor este necesară administrarea

de probatorii care vizează chiar fondul cauzei.

Recurenta-reclamantă a

contestat două acte administrative, solicitând anularea acestora, repunerea în

situația anterioară privind contractele individuale de muncă și plata drepturilor

bănești cuvenite.

Prin urmare, fără

posibilitate de tăgadă, T.B.O. are calitate procesuală activă și justifică

interesul, iar pârâții au calitate procesuală pasivă, deoarece ei au emis

actele contestate.

De asemenea, acțiunea nu

este prematură, întrucât anterior sesizării instanței Tribunalului București,

reclamantul a formulat o petiție către M.C. în 15 ianuarie 2007 prin care a

contestat Ordinul nr. 610/2006 și actul administrativ nr. A 17 din 8 ianuarie

2007 emis de C.N.A.T.R.

Pe fond, se constată din

probele administrate, că Ordinul nr. 610/2006 a fost emis datorită încetării de

drept a contractelor de muncă ale T.B.O., contracte care aveau o durată

determinată până la 31 decembrie 2006. Aceste contracte nu au fost prelungite

de C.N.A.T.R., în speță neoperând prelungirea tacită.

Prin urmare, actele

contestate au fost legal emise, recurentul și intervenienții neavând drepturi

recunoscute de lege conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, care au fost

vătămate prin actele administrative contestate.

Prin urmare, nu există temei

legal pentru a solicita instanței de judecată prelungirea contractelor de muncă

și plata drepturilor aferente, câtă vreme Curtea de Apel învestită în temeiul art.

18 din Legea nr. 554/2004 a supus controlului legalității Ordinul nr. 619/2006

care legal fiind și operațiunile care au stat la baza emiterii lui au fost

legale.

Față de toate aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată

este legală și temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., va

respinge recursul declarat de reclamanții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R.

București și S.A. și intervenienții A.D., L.G., B.M., B.R., V.P., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanții T.B.O. din cadrul C.N.A.T.R. București și S.A. și intervenienții

A.D., L.G., B.M., B.R., V.P. împotriva sentinței civile nr. 2994 din 22

noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 2 aprilie 2009.