ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1723/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul Galați sub nr. 1330/com/2005, reclamanta SC G. SA Galați a chemat în

judecată pârâtele SC V. SRL Galați și SC C. SRL Galați, solicitând prin

hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de

vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 146 din 13 septembrie 2004 efectuat de

Biroul Notarului Public A.P., cu cheltuieli de judecată.

Întrucât, în speță, pârâta

SC V. SRL Galați, prin actul autentificat sub nr. 246 din 13 septembrie 2004, a

vândut bunul altuia, respectiv spațiul nr. 3 care aparținea reclamantei și nu

spațiul nr. 2 pentru care aceasta avea titlul de proprietate și anume procesul

– verbal de adjudecare nr. 2 din 18 aprilie 1996 care atestă câștigarea

licitației pentru spațiul nr. 2, reclamanta apreciază că actul translativ de

proprietate este nul absolut, fiind încălcate dispozițiile art. 948 C. civ.,

care prevăd elementele esențiale de valabilitate a convențiilor.

Consideră că lipsește

contractului de vânzare – cumpărare elementul referitor la cauza licită

menționat în conținutul art. 948 pct. 4 C. civ., deoarece numai împrejurarea că

spațiul nr. 1 și 2 care aparțineau SC V. SRL erau situate în același bloc, la

același nivel a făcut posibilă realizarea actului de vânzare – cumpărare pentru

spațiul nr. 3 care aparținea reclamantei, or conform art. 966 C. civ.,

obligația fără justă cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu produce

efecte juridice.

Totodată, consimțământul

cumpărătorului nu a fost valabil dat, întrucât acesta intenționa să cumpere

spațiul nr. 2, astfel cum rezultă din actele prezentate notarului și nu spațiul

nr. 3 cum s-a consemnat în actul de vânzare – cumpărare.

Prin sentința comercială nr.

2427 din 20 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Galați, au fost respinse

excepțiile invocate de pârâte și s-a admis acțiunea.

Instanța de fond a reținut

că reclamanta a încheiat în anul 1995 un contract cu L. SA prin care aceasta

din urmă se obligă să urmărească realizarea în comun a obiectivului de

investiții cu mai multe funcțiuni la blocul D19 cu spații comerciale la

parterul acestuia, în speță spațiul nr. 3.

La rândul său L. SA Galați a

contractat cu SC V. SRL în calitate de constructor execuția de lucrări de

investiție pentru spațiul nr. 3 care aparținea reclamantei. În acest sens s-a

încheiat contractul nr. 303 din 28 iulie 1995.

Execuția proiectului de

investiții trebuia finalizată în termen de 16 luni, dar din cauza lipsei de

finanțare la spațiile cu destinație comună cât și la cele cu destinație de

locuințe și alte destinații acesta s-a finalizat în anul 2003, cu mult peste

termenul prevăzut în contractul încheiat și actele întocmite ulterior.

Pârâta SC V. SRL Galați, în

mod abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează validitatea

convențiilor, respectiv a art. 948 C. civ., a vândut spațiul nr. 3, aparținând

reclamantei. Cumpărătoarea cunoștea neregulile existente în raport cu spațiul

comercial nr. 3 și cu rea credință a precizat că, de fapt a cumpărat un nou

spațiu creat din spațiul 3 și care a fost numerotat 3 doar pentru intabulare.

Or, documentele prezentate

notarului vizau și făceau referire precis la spațiul 2, pentru care pârâta SC V.

SRL Galați avea titlul de proprietate, iar în contractul de vânzare – cumpărare

a fost trecut ca făcând obiectul vânzării spațiul comercial nr. 3, situat în

Galați, spațiu care aparținea reclamantei și nu vânzătoarei pârâte SC V. SRL

Galați.

Referitor la excepția lipsei

calității procesuale active, s-a reținut că SC C. SRL a intenționat, să cumpere

spațiul 2, așa cum rezultă din actele prezentate notarului, ceea ce echivalează

cu lipsa consimțământului și constituie, deci, o cauză de nulitate absolută

care putea fi invocată de orice persoană.

Împotriva menționatei

sentințe au declarat apel SC C. SRL și SC V. SRL.

Prin decizia civilă nr. 104/

A din 19 noiembrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială, a respins apelurile ca nefondate.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de apel a reținut că excepțiile privind necompetența materială și

lipsa calității procesuale active au fost corect respinse, iar pe fond reținută

nulitatea absolută a contractului raport cu care s-a probat reaua credință a

părților care au fraudat legea.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs, în termenul legal, ambele pârâte.

Recurenta-pârâta SC C. SRL

Galați a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ. și a susținut, în esență, că hotărârea instanței de apel cuprinde

motive contradictorii, iar instanța a interpretat greșit actul juridic dedus

judecății și a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii.

Astfel, deși, reclamanta a

invocat contractul nr. 303 din 28 iulie 1995, încheiat ulterior procesului

verbal de adjudecare a licitației pentru spațiul comercial nr. 2 în care

figurează ca adjudecator recurenta și anterior contractului încheiat la 19

septembrie 1995 între prestatorul SC L. SA Galați și beneficiarul M.P. SA,

instanța a reținut că reclamanta a preluat poziția predecesoarei sale, SC M.P. SA,

care a câștigat licitația, în alte condiții fiind imposibilă încheierea

contractului de prestări de servicii între SC L. și SC V. SRL.

Or, nu rezultă din nici un

act că SC M.P. SA este predecesoarea reclamantei, dimpotrivă și nu există

niciun proces verbal de adjudecare la licitație de către aceasta a spațiului în

litigiu.

Cât privește cauzele de

nulitate, s-a invocat vânzarea bunului altuia și vicierea consimțământului care

constituie cauze de nulitate relativă și nu absolută, astfel că, în cauză, se justifica

admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu a

fost parte în contractul de vânzare – cumpărare nr. 146/2004.

Totodată, nu rezultă din

acțiunea introductivă că reclamanta ar fi invocat reaua sa credință, și cum

instanța de fond nu a reținut-o, nelegal, instanța de apel a considerat că a

fost de rea credință, înrăutățindu-i-se astfel situația în propria cale de

atac.

Sub acest aspect, pe fond, a

arătat că intimata-reclamanta nu și-a respectat obligația de finanțare a investiției,

fapt recunoscut, recurenta-pârâtă SC V. SRL continuând lucrările din surse

proprii, ceea ce a atras rezilierea tacită a contractului încheiat între

acestea, încât în calitatea sa de antreprenor general și proprietar asupra

lucrării executate aceasta putea să înstrăineze spațiul trecut în cartea

funciară pe numele acesteia, iar prețul corespunde valorii bunului.

Recurenta-pârâta SC V. SRL

Galați a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

a susținut că hotărârea este nelegală, deoarece reclamanta nu are calitate

procesuală activă, nedeținând spațiul cu titlu de proprietar, aceasta putând

cel mult să pretindă predarea bunului, în baza contractului de prestări de

servicii, deoarece numai de la această dată ar fi devenit proprietar, act care

nu s-a mai încheiat.

În aceste condiții, nu se

justifică nici interesul, deoarece desființarea contractului nu ar aduce bunul

imobil în patrimoniul acesteia, dimpotrivă revine în patrimoniul

recurentei-pârâte, care a înscris bunul în cartea funciară, ca efect al

reținerii bunului în contul lucrărilor efectuate încât nu se poate susține că

s-a vândut bunul altuia ceea ce oricum ar atrage cel mult sancțiunea nulității

relative iar consimțământul cumpărătoarei a fost valabil exprimat, în condițiile

în care dreptul se proprietate asupra bunului cumpărat a fost înscris în cartea

funciară iar prețul reflectă valoarea reală a bunului.

Recursurile sunt fondate

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin cererea introductivă

reclamanta a invocat drept cauze de nulitate din punctul de vedere al

vânzătorului, existența cauzei false prin vânzarea bunului altuia și lipsa

consimțământului din partea cumpărătorului, care a intenționat să cumpere

spațiul nr. 2 și nu nr. 3, așa cum s-a consemnat în actul de vânzare –

cumpărare.

Instanța de fond a reținut

în motivarea soluției de admitere a cererii formulate de reclamantă, atât cauza

ilicită, vânzătorul înstrăinând și cumpărătorul cumpărând în cunoștință de

cauză bunul proprietatea reclamantei cât și lipsa consimțământului

cumpărătorului, pentru eroare asupra substanței bunului iar instanța de apel a

confirmat hotărârea cu motivarea, de esență, că s-a dovedit reaua credință a

părților care au fraudat legea, ambele instanțe făcând trimitere și la preț ca

element esențial al contractului.

Or, cauzele de nulitate

invocate cu care reclamanta a investit instanța de fond sunt vânzarea lucrului,

altuia și lipsa consimțământului cumpărătorului pentru eroare asupra substanței

lucrului ceea ce nu se confundă cu nulitatea pentru cauză ilicită fondată pe

concursul ambelor părți pentru fraudarea intereselor adevăratului proprietar,

respectiv frauda la lege, neindicată, ce presupune deturnarea acesteia de la

scopul pentru care a fost edictată.

Față de această situație, se

constată că instanțele nu s-au pronunțat pe fond în limitele investirii,

criticile astfel dezvoltate subsumându-se doar motivelor de recurs prevăzute de

art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Cum instanțele au încălcat

dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., făcând imposibilă astfel

exercitarea controlului judiciar asupra legalității hotărârilor pronunțate, în

considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., se vor casarea

ambele hotărâri și se va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, ocazie

cu care se vor avea în vedere și celelalte motive de recurs formulate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de pârâtele SC C. SRL Galați și de SC V. SRL împotriva deciziei nr. 104/ A din

19 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială, casează decizia atacată și sentința nr. 2427 din 20 decembrie 2006 a

Tribunalului Galați și trimite cauza Tribunalului Galați pentru rejudecare în

fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 mai 2008.