ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4471/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4471/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta R.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa județeană de Pensii Dolj, anularea Hotărârii nr. 27 din 28 februarie 2007 emisă de pârâtă și acordarea drepturilor de persoană persecutată de regimurile instaurate în România pe perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că se încadrează în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din O.G. 105/1999 modificată și completată de Legea 189/2000. Prin sentința nr. 171 din 18 mai 2007, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta R.M., a anulat hotărârea nr. 27 din 28 februarie 2005 a Comisiei de aplicare a prevederilor O.G.
105/1999 cu modificările și completările ulterioare și a obligat pârâta să emită reclamantei o nouă decizie prin care să acorde drepturile prevăzute de O.G. 105/1999, pe perioada 27 octombrie 1941 - 6 martie 1945. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că mama reclamantei a fost evacuată la data de 6 septembrie 1940 din localitatea Chirnogi, reclamanta născându-se în perioada refugiului părinților, dobândind astfel calitatea de strămutat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență, că reclamanta nu a fost născută în timpul călătoriei sau concepută înainte și născută după strămutarea părinților, pentru a se putea încadra în prevederile art. lit. c) din Legea 189/2000.
Recursul este nefondat. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că recursul este ne fondat, după cum se va arăta în continuare. Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face distincție între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat și rezultă din dovezile administrate că reclamanta s-a născut la data de 27 octombrie 1941, în localitatea Lascăr Catargiu, județul Dolj, după ce, în anul 1940, în urma Tratatului de la Craiova, părinții săi fuseseră strămutați din localitatea de domiciliu, aflată în județul Caliacra - Bulgaria. Fiind născută în perioada refugiului părinților săi, intimata- reclamantă a împărtășit situația părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în mod corect a procedat instanța de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 și, în consecință, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Dolj, împotriva sentinței nr. 171 din 18 mai 2007 a Curții de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.