ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 544/2009

HOTĂRÂRE
20.02.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 544/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

soluționând cauza în primă instanță, prin sentința comercială nr. 70 din 14

aprilie 2008, a anulat cererea formulată de reclamanții SC C.G. SRL IAȘI, A.G.

și A.E., ca insuficient timbrată.

În sprijinul pronunțării acestei soluții, instanța de fond a

constatat că nu a fost îndeplinită obligația de a timbra acțiunea potrivit art.

2 alin. (2) din Legea nr. 146/1995.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții SC C.G.

SRL IAȘI, A.G. și A.E., în temeiul art. 304 pct. 3-9 C. proc. civ., prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin criticile de nelegalitate, reclamanții au arătat că

sentința este nelegală fiind dată cu încălcarea principiului disponibilității,

încălcându-se dispozițiile art. 112 și art. 129 C. proc. civ., precum și art.

21 din Constituția României și art. 6 din C.E.DO cu privire la un proces

echitabil, arătând că au achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de

chemare în judecată.

Recursul este nefondat.

În prealabil, Înalta Curte subliniază că recurenții au

invocat în mod formal dispozițiile pct. 3-9 ale art. 304 C. proc. civ., urmând

a fi analizat numai punctul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în

raport de soluția pronunțată de către instanța de fond, prin care cererea a

fost anulată ca insuficient timbrată.

Recurenții au invocat greșita aplicare a legii, în raport de

dispozițiile art. 112 și art. 129 C. proc. civ., în condițiile în care au

susținut că taxa aferentă cererii de chemare în judecată are un alt cuantum

decât cel stabilit de către instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr.

146/1997: ,, Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către

instanța de judecată, sau, după caz, de Ministerul Justiției ”

În concordanță cu aceste dispoziții Curtea de Apel a

stabilit în sarcina reclamanților o taxă judiciară de timbru în cuantum de 194

lei, adusă la cunoștința reclamanților prin citațiile emise pentru termenul de

judecată din data de 14 aprilie 2008. Verificând modul de îndeplinire a

procedurii de citare față de reclamanți pentru termenul de judecată din data de

14 aprilie 2008, când s-a dispus anularea acțiunii de către instanța de fond ca

insuficient timbrată, se constată că acesta a fost legal îndeplinită.

Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997: ,,

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere

de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a

stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate ”

În raport de aceste prevederi legale Înalta Curte constată

că reclamanții, deși nemulțumiți de cuantumul taxei judiciare de timbru

stabilită de către instanța de judecată, nu au contestat modul de calcul, prin

intermediul căii de atac prevăzută de Legea privind taxele judiciare de timbru.

În ceea ce privește invocarea art. 21 din Constituția

României, precum și art. 6 din C.E.D.O., Înalta Curte constată că aceste dispoziții

legale nu au fost încălcate deoarece recurenții nu au achitat taxa judiciară de

timbru stabilită de instanța de judecată.

Având în vedere aceste considerente, în mod legal instanța

de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997,

în condițiile în care împotriva modului de stabilire a acesteia nu s-a formulat

cerere de reexaminare, iar obligația de plată nu a fost adusă la îndeplinire de

către reclamanți, până la primul termen de judecată acordat în cauză.

În consecință, în temeiul art. 312 C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Față de aceste prevederi legale,

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții SC C.G.

SRL IAȘI, A.G. și A.E. împotriva sentinței comerciale nr. 70 din 14 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-11-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3269/2008
ții de Apel București, secția comercială, în raza căreia își are sediul pârâta, iar soluționarea recursului revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, competentă în temeiul dispozițiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. Cât
ÎCCJ 2010-03-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1355/2010
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin Decizia nr. 95 din 20 mai 2009, Curtea de Apel Iași, secția civilă, a admis apelul declarat de reclam
ÎCCJ 2009-03-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 689/2009
instanța de fond – și de 3 lei pentru cererea de recurs. De asemenea s-a pus în vedere recurentei să cuantifice penalitățile solicitate și să achite corespunzător taxa de timbru aferentă fondului și recursului. Prin încheierea din 20 martie
ÎCCJ 2009-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3344/2009
. proc. civ. și să achite taxa de timbru. Cum lipsurile acțiunii nu au fost complinite, în conformitate cu art. 112 pct. 2, art. 83 și 161 C. proc. civ., acțiunea reclamantei a fost anulată. Sentința Tribunalului a fost apelată de reclamant
ÎCCJ 2008-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1980/2008
care, prin decizia nr. 554 din 16 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul reclamantei. Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs la data de 29 ianuarie 2008, reclamanta SC S
Sursă