ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.05.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2341/2009

HOTĂRÂRE
05.05.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2341/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 2039/2007, Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis

excepția

tardivității acțiunii

a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de

reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 14 din

30 iulie 1999 emisă de Consiliul Local al comunei Ileana și suspendarea

executării acesteia până la soluționarea cauzei, în temeiul art. 15 din Legea

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și anularea

H.G. nr. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al județului Călărași,

al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Călărași.

Pentru a pronunța această soluție curtea de apel a reținut că acțiunea

reclamantei introdusă la Tribunalul Călărași la

data de 16 octombrie 2006, prin care solicita anularea Hotărârii nr. 14

din 30

iulie 1999 adoptată de Consiliul local al comunei Ileana, și

completată la data de 8 decembrie 2006, în sensul că solicită și anularea H.G.

nr. 1349/2001, a fost formulată cu nerespectarea termenului de decădere de 1 an

calculat de la data emiterii celor două acte, conform

art. 11

alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentinței civile nr. 2039 din 6 septembrie a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat

recurs reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului,

recurenta-reclamantă susține, în esență, că în mod greșit instanța a admis

excepția tardivității formulării acțiunii, întrucât petenta a luat cunoștință

de actele contestate la data depunerii acestora la dosarul cauzei, aflându-se

în imposibilitatea de a promova acțiunea în termenul legal.

Prin decizia nr. 545/2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a

fost admis recursul declarat de A.N.A.R. s-a casat sentința nr. 2039/2007 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, și s-a

trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se că acțiunea nu

este tardivă, întrucât reclamanta a luat cunoștință de primul act atacat la

data de 9 martie 2007, astfel încât a fost respectat termenul prevăzut de

dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată.

În fond după casare, Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2580/2008,

a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen reclamanta, arătând în esență că instanța în mod

greșit a confirmat includerea în domeniul public de interes local a unui bun de

interes național prin încălcarea dispozițiilor din Legea nr. 107/1996.

Oral, reprezentantul recurentei, în

temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a invocat un alt motiv

de recurs, de ordine publică, arătând că instanța nu a citat în proces în

calitate de pârât pe Guvernul României, emitentul H.G. nr. 1349/2001 a cărei

anulare s-a solicitat la data de 8 decembrie 2006.

Verificând cauza, Înalta Curte

constată că acest motiv de recurs de ordine publică trebuie analizat cu

prioritate și este întemeiat.

Instanța de fond avea obligația

citării Guvernului României, care a emis H.G. nr. 1349/2001 contestată de

reclamantă avându-se în vedere dispozițiile art. 13 din Legea nr. 554/2004.

Prin necitarea Guvernului, acestuia

i s-a încălcat dreptul la apărare, componentă a dreptului la un proces

echitabil și, pe de altă parte, hotărârea pronunțată nu-i este opozabilă.

Pentru considerentele expuse recursul

va fi admis, sentința se va casa și cauza va fi trimisă spre rejudecare

aceleiași instanțe, care va avea în vedere celelalte motive de recurs ca

apărări de fond ale recurentei.

Curtea are în vedere dispozițiile

art. 28 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că dispozițiile Legii

contenciosului administrativ se completează cu prevederile Codului de procedură

civilă, constatându-se că nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor

dintre autoritățile în litigiu

Admite recursul declarat de reclamanta A.N.A.R.D.A. Buzău – Ialomița

împotriva sentinței civile nr. 2580 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5

mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2008
.G. nr. 1349/2001, la termenul de judecată din 08 decembrie 2006, recurenta-reclamantă și-a completat acțiunea, în sensul că înțelege să conteste și acest act administrativ. Față de completarea de acțiune, Tribunalul Călărași a declinat com
ÎCCJ 2006-04-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1032/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 834 din 22 aprilie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, contes
ÎCCJ 2006-11-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3970/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 martie 2003, reclamanta N.M. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Consiliul Local și Primăria municipiului
ÎCCJ 2010-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1270/2010
de Guvern, acestea se aduc la cunoștință persoanelor fizice și juridice prin publicarea lor în M. Of., acesta fiind și momentul de la care actul administrativ devine opozabil erga omnes. Cum acțiunea reclamantei a fost formulată la 19 mai 2
ÎCCJ 2008-03-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1313/2008
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatoarea D.G.F.P. a județului Buzău a formulat contestație în anulare cu privire la decizia nr. 2486 din 15 mai 2007 a Înaltei Curți de
Sursă