Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.05.2009
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2341/2009

HOTĂRÂRE
05.05.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2341/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2039/2007, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția tardivității acțiunii a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 14 din 30 iulie 1999 emisă de Consiliul Local al comunei Ileana și suspendarea executării acesteia până la soluționarea cauzei, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și anularea H.G. nr. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al județului Călărași, al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Călărași.

Pentru a pronunța această soluție curtea de apel a reținut că acțiunea reclamantei introdusă la Tribunalul Călărași la data de 16 octombrie 2006, prin care solicita anularea Hotărârii nr. 14 din 30 iulie 1999 adoptată de Consiliul local al comunei Ileana, și completată la data de 8 decembrie 2006, în sensul că solicită și anularea H.G. nr. 1349/2001, a fost formulată cu nerespectarea termenului de decădere de 1 an calculat de la data emiterii celor două acte, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Împotriva sentinței civile nr. 2039 din 6 septembrie a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A.N.A.R. D.A. Buzău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă susține, în esență, că în mod greșit instanța a admis excepția tardivității formulării acțiunii, întrucât petenta a luat cunoștință de actele contestate la data depunerii acestora la dosarul cauzei, aflându-se în imposibilitatea de a promova acțiunea în termenul legal. Prin decizia nr. 545/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul declarat de A.N.A.R. s-a casat sentința nr. 2039/2007 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se că acțiunea nu este tardivă, întrucât reclamanta a luat cunoștință de primul act atacat la data de 9 martie 2007, astfel încât a fost respectat termenul prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată.

În fond după casare, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2580/2008, a respins acțiunea ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamanta, arătând în esență că instanța în mod greșit a confirmat includerea în domeniul public de interes local a unui bun de interes național prin încălcarea dispozițiilor din Legea nr. 107/1996. Oral, reprezentantul recurentei, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a invocat un alt motiv de recurs, de ordine publică, arătând că instanța nu a citat în proces în calitate de pârât pe Guvernul României, emitentul H.G. nr. 1349/2001 a cărei anulare s-a solicitat la data de 8 decembrie 2006. Verificând cauza, Înalta Curte constată că acest motiv de recurs de ordine publică trebuie analizat cu prioritate și este întemeiat.

Instanța de fond avea obligația citării Guvernului României, care a emis H.G. nr. 1349/2001 contestată de reclamantă avându-se în vedere dispozițiile art. 13 din Legea nr. 554/2004. Prin necitarea Guvernului, acestuia i s-a încălcat dreptul la apărare, componentă a dreptului la un proces echitabil și, pe de altă parte, hotărârea pronunțată nu-i este opozabilă. Pentru considerentele expuse recursul va fi admis, sentința se va casa și cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, care va avea în vedere celelalte motive de recurs ca apărări de fond ale recurentei. Curtea are în vedere dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că dispozițiile Legii contenciosului administrativ se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, constatându-se că nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor dintre autoritățile în litigiu

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta A.N.A.R.D.A. Buzău – Ialomița împotriva sentinței civile nr. 2580 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-02-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2039 din 06 septembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția tardi
ÎCCJ 2010-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5527/2010
49/2001, privind atestarea domeniului public al județului Călărași, precum și municipiilor, orașelor și comunelor din județul Călărași. Prin sentința civilă nr. 2977 din 8 decembrie 2006 Tribunalul Iași, a admis excepția necompetenței mater
ÎCCJ 2010-06-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3488/2010
comunicării actului (data luării la cunoștință). Or, în cazul de față, reclamanta s-a adresat cu plângere prealabilă după aproximativ 7 ani de la data publicării actului administrativ în discuție, iar acțiunea a fost formulată de asemenea,
ÎCCJ 2006-04-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1032/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 834 din 22 aprilie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, contes
ÎCCJ 2006-11-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3970/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 martie 2003, reclamanta N.M. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Consiliul Local și Primăria municipiului
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă