ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1749/2009

Asupra contestației în anulare de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin decizia nr. 1026 din 20 martie 2009, pronunțată în dosarul nr. 1070/46/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins recursul declarat de petiționarul V.N.A. împotriva sentinței penale nr. 2F din 13 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Recurentul petent a fost obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, V.N.A. a formulat contestație în anulare, considerând că nu trebuia obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, deoarece nu are resurse financiare. Examinând contestația în anulare, sub aspectul admisibilității în principiu, în temeiul art. 391 alin. (1) și (2) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează: Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare doar pentru cazurile prevăzute la lit. a)-e). În contestația în anulare formulată de S.A.E. nu se invocă nici unul dintre aceste cazuri prevăzute în mod expres și limitativ de textul menționat, ci un motiv care nu figurează printre cazurile legale, respectiv, greșita sa obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat. În consecință, examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare în temeiul art. 391 C. proc. pen. și constatând că nu s-a invocat nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația. Împrejurarea adusă la cunoștința Înaltei Curți referitoare lipsa resurselor financiare este lipsită de relevanță juridică, sub aspectul admisibilității cererii. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul V.N.A. împotriva deciziei nr. 1026 din 20 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 mai 2009.