ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2753/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 180 din 29 aprilie 2009 a Tribunalului Mehedinți, inculpatul F.Șt. (B.) a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, în concurs real, la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare. S-a reținut în sarcina inculpatului că, împreună cu alte persoane s-au constituit într-un grup infracțional organizat, ce avea ca scop, recrutarea de cetățeni străini, cărora le procura acte de identitate românești, cu ajutorul cărora îi trecea fraudulos frontiera în spațiul Uniunii Europene, în schimbul unor sume de bani. A fost judecat la fond, în stare de arest preventiv, stare ce s-a menținut la zi.

Inculpatul nemulțumit, a declarat apel împotriva sentinței penale de mai sus. Pe timpul soluționării acestuia, instanța de apel, prin încheierea din 30 iulie 2009 și-a adus la îndeplinire obligațiile prevăzute de art. 300 2 și 160 b C. proc. pen. și a dispus, menținerea stării de arest preventiv, constatând-o temeinică și legală, precum și existența în continuare a motivelor ce au determinat luarea acestei măsuri. Inculpatul, în termenul legal, a declarat recursul de față, împotriva dispoziției de menținere a arestării sale preventive dispuse prin încheierea din 30 iulie 2009, socotind că au încetat motivele ce au determinat privarea sa de libertate. Recursul este nefondat. Curtea, examinând încheierea atacată, actele și probatoriul cauzei în raport de critica adusă, precum și din oficiu, urmează să constate că toate temeiurile de fapt și prevăzute de art. 143 și 148 alin. (1) lit. f) C. proc.

pen., sunt, cu adevărat existente și în prezent, iar susținerile inculpatului recurent privitoare la încetarea acestora nu au suport probator. Ca atare, în raport de gravitatea deosebită a faptelor comise și pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 180 din 29 aprilie 2009 a Tribunalului Mehedinți, privarea sa de libertate se impune a fi menținută, pentru o bună administrare a justiției, precum și pentru a împiedica comiterea de noi infracțiuni. În consecință, recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.; se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.Șt. (fost B.) împotriva încheierii din 30 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 601/101/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 august 2009. *