ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4291/2009

Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 15 decembrie 2009, pronunțată în dosar nr. 14722/63/2008, Curtea de Apel Craiova a menținut starea de arest a inculpatului T.C.P. , constatând legalitatea și temeinicia măsurii preventive în conformitate cu art. 300 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. Pe rolul acestei instanțe se află spre soluționare apelurile declarate de procuror și de inculpați, printre care și inculpatul T.C.P. împotriva sentinței penale nr. 75 din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj. În ședința publică din 15 decembrie 2009, instanța de apel, în temeiul dispozițiilor amintite, a pus în discuție menținerea stării de arest a inculpatului T.C.P.

Pronunțând menținerea stării de arest, instanța a avut în vedere că s-au menținut temeiurile existente la luarea măsurii, probele conferind în continuare motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat. Pe de altă parte, instanța de apel a constatat că s-a respectat dreptul inculpatului prevăzut de art. 5 din Convenție. În termen legal, împotriva soluției de menținere a arestării preventive, dispusă prin încheierea atacată, a declarat recurs inculpatul. Recurentul inculpat nu a motivat în scris recursul declarat, dar oral a solicitat să fie judecat în continuare în stare de libertate, deoarece nu se face vinovat de constituirea grupului infracțional. Examinând soluția atacată în raport de această critică, de dispozițiile art. 385 6 C. proc.

pen., cât și din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se constată că recursul este nefondat. Prin sentința penală nr. 75 din 23 februarie 2009, Tribunalul Dolj a condamnat pe acest inculpat pentru mai multe infracțiuni printre care și cea prevăzută de art. 7 pct. 1 raportat la art. 2 lit. b) pct. 13 din Legea nr. 39/2003, dispunându-se să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat, prin aplicarea art. 83 C. pen., și pedeapsa de 6 luni închisoare, deci, în final, pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare. Cu respectarea și considerarea necesară acordată prezumției de nevinovăție, instanța de apel, luând în examinare din oficiu măsura arestării preventive dispusă față de acest inculpat a făcut o atentă și corectă analiză a condițiilor de fond ce trebuie îndeplinite pentru dispunerea și menținerea unei astfel de măsuri restrictive de libertate.

Și desigur, având în vedere chiar și o soluție de condamnare care nu este definitivă, instanța a constatat existența indiciilor temeinice care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că inculpatul a constituit un grup infracțional în scopul traficului de migranți, infracțiuni de care este acuzat și condamnat; sub acest aspect, probatoriul administrat a fost amplu prezentat și minuțios evaluat prin încheierea recurată cu trimitere la pericolul concret pentru ordinea publică ce rezultă din natura faptelor dar și prin sentimentul de insecuritate creat în rândul membrilor societății. Aceste motive au determinat instanța să constate că se mențin temeiurile de fapt și de drept care au făcut necesară dispunerea acestei măsuri restrictive de libertate, măsură pe care Înalta Curte o apreciază proporțională și necesară și la acest moment în raport de toate datele prezentate, neconstatându-se motive de revocare sau înlocuirea ei.

Pe cale de consecință, încheierea atacată va fi menținută, ca legală și temeinică, prin respingerea recursului declarat de inculpat potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.C.P. împotriva încheierii din 15 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 14722/63/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 decembrie 2009.