ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1685/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1685/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față
Î
n baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
13 din 29 ianuarie 2009, Tribunalul
Mureș a respins, ca neîntemeiată,
cererea formulată de petenta I.(R.)D., prin care a solicitat revizuirea
sentinței penale nr. 274 din 18 decembrie 2006 a aceleiași instanțe.
S-a reținut, în esență, că motivele invocate de revizuientă,
neadministrarea unor probe de către instanțe, care i-ar fi putut dovedi
nevinovăția, nu constituie fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de
instanțe la soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 394 alin. (1)
lit. a) C. proc. pen., acestea fiind analizate în cursul judecății la fond și
în căile de atac.
Curtea de Apel
Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze
cu minori și de familie, prin
decizia penală nr. 35/A din 20 martie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat
de revizuientă.
Împotriva acestei decizii, revizuientă a declarat recurs, pe
care l-a motivat la filele 7-9 din dosar.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă,
într-adevăr, că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C.
proc. pen., care ar impune revizuirea sentinței penale atacate.
Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că
hotărârile penale definitive pot fi supuse
revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege:
faptele și împrejurările
noi descoperite să nu fi fost cunoscute de
instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și
împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în
situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe.
Or, în cauză, împrejurările invocate de revizuientă,
respingerea cererilor de administrare a probelor
în apărarea sa, care
îi puteau dovedi nevinovăția, reprezintă critici
care au fost invocate în cursul judecării cauzei și au fost avute în vedere de
instanțe la soluționarea cauzei, astfel că nu sunt întrunite condițiile expres
prevăzute de art. 394 C. proc. pen., care să impună revizuirea sentinței
atacate.
De altfel, criticile invocate de revizuientă fac referire la
declarațiile unor martori, avute în vedere de instanțe în cursul procesului
penal și la împrejurări care constituie apărări de fond, ceea ce echivalează cu
o solicitare de suplimentare a probatoriului administrat în cursul cercetării
judecătorești, aceasta fiind
inadmisibilă
în calea extraordinară de atac a revizuirii.
Pentru aceste considerente, urmează ca recursul revizuientei
condamnate I.(R.)D. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta
revizuientă I.(R.)D. împotriva deciziei penale nr. 35/A din 20 martie 2009 a
Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta
revizuientă la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,
azi 7 mai 2009.