ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1684/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1684/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 3/ F din 25 ianuarie 2009, Tribunalul
Bistrița-Năsăud a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul L.E.,
prin care a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 42/F/2008 a aceleiași
instanțe.
S-a reținut, în esență, că motivele invocate de revizuient
neadministrarea unor probe de către instanțe,
care i-ar putea dovedi
nevinovăția, nu constituie fapte sau împrejurări
care nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, în sensul
dispozițiilor art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., acestea fiind analizate
în cursul judecații la fond și în căile de atac.
Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin decizia penală nr.
21/ A din 12 martie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul
condamnat.
Împotriva acestei decizii, revizuientul a declarat recurs, pe care l-a
motivate la dosar, susținând că nu i s-au acordat circumstanțe atenuante și că
a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă, într-adevăr,
că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., care
ar impune revizuirea sentinței penale atacate.
Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că
hotărârile penale definitive pot fi supuse
revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege:
faptele și împrejurările
noi descoperite să nu fi fost cunoscute de
instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și
împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în
situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe.
Or, în cauză, împrejurările invocate de revizuient, omisiunea reținerii
circumstanțelor atenuante în favoarea sa și a legitimei apărări, reprezintă
critici care au fost invocate în cursul
judecării
cauzei și au fost avute în vedere de instanțe la soluționarea
cauzei,
astfel că nu sunt întrunite condițiile expres prevăzute de art. 394 C. proc.
pen., care să impună revizuirea sentinței atacate.
De altfel, criticile invocate de revizuient, avute în vedere de
instanțe în toate fazele procesului penal, echivalează cu o solicitare de
suplimentare a probatoriului administrat în cursul cercetării judecătorești,
aceasta fiind inadmisibilă în calea extraordinară de atac a revizuirii.
Pentru aceste considerente, urmează ca recursul revizuientului
condamnat L.E. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient
condamnat L.E. împotriva deciziei penale nr. 21/ A din 12 martie 2009 a Curții
de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 400 lei cu
titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2009.