ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1684/2009

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 3/ F din 25 ianuarie 2009, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul L.E., prin care a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 42/F/2008 a aceleiași instanțe. S-a reținut, în esență, că motivele invocate de revizuient neadministrarea unor probe de către instanțe, care i-ar putea dovedi nevinovăția, nu constituie fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., acestea fiind analizate în cursul judecații la fond și în căile de atac. Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin decizia penală nr. 21/ A din 12 martie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul condamnat.

Împotriva acestei decizii, revizuientul a declarat recurs, pe care l-a motivate la dosar, susținând că nu i s-au acordat circumstanțe atenuante și că a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare. Recursul nu este fondat. Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă, într-adevăr, că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., care ar impune revizuirea sentinței penale atacate. Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege: faptele și împrejurările noi descoperite să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe.

Or, în cauză, împrejurările invocate de revizuient, omisiunea reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea sa și a legitimei apărări, reprezintă critici care au fost invocate în cursul judecării cauzei și au fost avute în vedere de instanțe la soluționarea cauzei, astfel că nu sunt întrunite condițiile expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen., care să impună revizuirea sentinței atacate. De altfel, criticile invocate de revizuient, avute în vedere de instanțe în toate fazele procesului penal, echivalează cu o solicitare de suplimentare a probatoriului administrat în cursul cercetării judecătorești, aceasta fiind inadmisibilă în calea extraordinară de atac a revizuirii. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul revizuientului condamnat L.E.

să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient condamnat L.E. împotriva deciziei penale nr. 21/ A din 12 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2009.