ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3184/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3184/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului penal de

față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 92 din 24 februarie 2009 a Tribunalului Cluj a fost

condamnat inculpatul O.D. la:

-

10

ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de

art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

-

4

ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 37 lit. a) și b) C. pen.

În

baza

art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit

pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10

ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a),b),

c) C. pen.

S-a

constatat că inculpatul O.D. a comis aceste infracțiuni în condițiile recidivei

postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a) C. pen. față de pedeapsa de 3 ani 2

luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 899/1999 a

Judecătoriei Cluj-Napoca, din executarea căreia a fost liberat condiționat cu

un rest neexecutat de 482 zile.

În baza art. 61 C.

pen. s-a revocat liberarea condiționată din executarea acestei pedepse și s-a

dispus contopirea restului neexecutat de 482 zile cu pedeapsa aplicată prin

prezenta, inculpatul O.D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c)

C. pen.

Inculpatul

D.I.

a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru

săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (4) C. pen.

cu aplicarea cu art. 37 lit. a) C. pen.

S-a constatat că

inculpatul a comis această infracțiune

în

concurs real de infracțiuni cu cea pentru care s-a dispus aplicarea pedepsei de

6 ani 4 luni închisoare prin sentința penală nr. 415 din 01 martie 2006 a

Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 495/A din 13

decembrie 2006 a Tribunalului Bihor.

În temeiul art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea acestor pedepse,

pentru ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani și 4 luni

închisoare.

În temeiul art. 88 C.

pen., s-a scăzut din durata pedepsei aplicate acestui inculpat timpul arestului

preventiv de la 18 februarie 1999 la 23 februarie 1999.

În baza art. 71 C.

pen. s-au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la

terminarea executării pedepsei.

În baza art. 14, art.

346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. au fost obligați inculpații în solidar să

plătească părții civile SC W.M. SRL București despăgubiri civile în sumă de

8610,84 lei, iar inculpatul O.D. a fost obligat la plata unor despăgubiri civile

astfel: către partea civilă SC G. SRL Galați suma de 62.400 lei; către partea

civilă SC F. SA București suma de 44.280 lei, către partea civilă SC T.P. SRL

București suma de 17.481,4 lei; către partea civilă W.M. SRL București suma de

4.851,3 lei, către partea civilă SC F.G.H. SA Oradea suma de 23.053,2 lei,

către partea civilă SC K&K C.T. SRL Cluj suma de 12.045,1 lei, către partea

civilă SC M.I. Cluj suma de 15.495,2 lei și către partea civilă SC R.S. SRL

Cluj suma de 12.000 lei.

Pentru a se pronunța

astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală

nr. 744 din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Cluj s-a dispus condamnarea

inculpatului O.D. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 6

ani. Prin aceeași sentință penală s-a dispus condamnarea inculpatului D.I. la

pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare. Prin Decizia penală nr. 39/A din 11

martie 2008 a Curții de Apel Cluj s-a dispus admiterea apelurilor celor doi

inculpați, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Astfel, sub nr.

1505/117/2008, Tribunalul Cluj a fost investit cu judecarea cauzei privind pe

cei doi inculpați, pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de

art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art.

37 lit. a), b) C. pen. și înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a), b) C. pen. și art. 33 lit. a)

C. pen. față de inculpatul O.D., respectiv complicitate la înșelăciune, prev.

de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (4) cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen. pentru inculpatul D.I. Aceste încadrări juridice ale faptelor

reținute în sarcina celor doi inculpați fiind susținute de către reprezentantul

organului de urmărire penală ca urmare a pronunțării sentinței penale nr. 1616

din 28 noiembrie 2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca, care a dispus reunirea mai

multor cauze penale privind pe inculpatul O.D. având același obiect

(înșelăciune), iar valoarea prejudiciului cauzat prin ansamblul infracțional de

către acest inculpat depășind suma de 2.000.000.000.000 lei ROL, ceea ce a

determinat o infracțiune cu consecințe deosebit de grave, competentă ca instanță

de fond fiind instanța Tribunalului.

Analizând actele și

lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Prezentul dosar a

fost format în urma disjungerii dispuse prin rechizitoriul dat în Dosarul nr.

211/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, la data de 22

aprilie 2002. În respectivul dosar s-a dispus trimiterea în judecată în stare

de arest preventiv a inculpaților D.M. și S.R., pentru complicitate la

infracțiunea continuată de înșelăciune prin emiterea de file C.E.C. fără

acoperire și încetarea urmăririi penale față de învinuitul B.R. - decedat (care

s-a sinucis), pentru autorat la mai multe înșelăciuni.

Față de inculpații

O.D., D.I. și învinuiții C.S.D.I. și N.N.B., s-a dispus disjungerea cauzei,

întrucât aceștia s-au sustras urmăririi penale, inculpații O.D. și D.I.

părăsind țara în mod fraudulos la sfârșitul anului 2001, fiind și dați în

urmărire generală. Cu toate căutările efectuate nu s-a reușit prinderea

acestora, astfel că probatoriul a fost completat în lipsa lui O.D. și D.I., iar

prin referatul din 17 decembrie 2004 al Serviciului Cercetări Penale din cadrul

I.P.J. Cluj s-a propus trimiterea în judecată a inculpaților O.D. și D.I.

Conform probelor

administrate de organele de urmărire penală a rezultat că, în perioada 21

august 2001 - 27 decembrie 2001 inculpatul O.D. și învinuitul B.R., în calitate

de autori, ca reprezentanți - administratori a trei societăți comerciale, au

comis mai multe înșelăciuni cu C.E.C.-uri, fiind ajutați de către complicii

S.R., D.M. și D.I. la unele dintre fapte, ori acționând singur în cazul altor

înșelăciuni, inculpatul O.D.

S-a precizat că, prin

sentința penală nr. 1158 din 26 septembrie 2002 a Judecătoriei Cluj-Napoca au

fost condamnați complicii D.M. și S.R. la pedepse de 2 ani și 2 luni

închisoare, și respectiv, 2 ani și 4 luni închisoare, pedepse ce au fost deja

executate.

Inculpații O.D. si

D.I. au reușit să părăsească țara, în timp ce condamnații D.M. și S.R.,

complici ai acestora, au fost prinși la punctele de trecere a frontierei pe

când încercau și ei să părăsească țara.

Toți învinuiții și

condamnații la care s-a făcut referire anterior au domiciliul în mun.

Cluj-Napoca, nu erau încadrați în muncă, nu aveau veniturile asigurate și

astfel, au ajuns să se informeze, acționând separat, despre posibilitatea

obținerii unor venituri importante prin înșelarea diferitelor societăți

comerciale de la care, prin mijloace frauduloase, creând aparenta de

reprezentați ai unor firme serioase, ridicau mărfuri pentru plata cărora

emiteau file C.E.C. ce nu aveau acoperire, conturile respective nefiind

alimentate.

Pentru derularea

activității infracționale, inculpatul O.D. a fost sprijinit financiar de către

condamnații D.M. și S.R., pentru preluarea unor societăți comerciale, cu scopul

principal ca noul administrator să intre în posesia carnetelor cu file C.E.C.

și a actelor societăților, cesionate de foștii administratori.

Astfel, martorul

M.R.D., în luna august 2001, a cesionat părțile sociale ale SC C.S. SRL, prin

act adițional autentic în favoarea inculpatului O.D., care a devenit asociat

unic și administrator, cu sprijinul financiar al condamnatului D.M. (f.

328-346).

În luna noiembrie

2000 inculpatul O.D., sprijinit financiar de S.R. a preluat SC A.R.C. SRL de la

niște rromi din localitatea Feurdeni, județul Cluj (f. 347-367).

Separat, la

inițiativa inculpatului D.I., condamnatul S.R. a contribuit la preluarea de

către decedatul B.R. a SC G.C. SRL Cluj Napoca (f. 314-319; 347-367).

Astfel, fiind în

posesia carnetelor cu file C.E.C. ridicate de la unitățile bancare, noii

asociați unici, cu sprijinul complicilor D.M., S.R. și D.I., intrau în relații

comerciale cu diferite societăți din zone diferite ale țării, ridicau marfa

pentru plata cărei emiteau file C.E.C, obținând amânarea depunerii acestora în

bancă, pentru a comite cât mai multe înșelăciuni înainte ca băncile trase să

comunice lipsa disponibilului din cont și societățile comerciale să fie

cuprinse în evidentele Centralei Incidentelor de Plăți. Pentru a fi cât mai

convingători și a arăta seriozitatea firmelor ai căror delegați erau,

învinuiții achitau de regulă un avans și solicitau amânarea depunerii CEC-ului

în bancă pentru perioade cuprinse între 2 și 4 săptămâni.

Separat de primele

infracțiuni comise individual, infractorii s-au reunit apoi în București, unde

stăteau în gazdă, și de unde au acționat, sprijinindu-se și reușind să cauzeze

prejudicii mari societăților comerciale părți vătămate, într-o perioadă scurtă

de timp.

Deși exista indicii

privind implicarea infractorilor în mai multe fapte, conform probelor

administrate, s-a dovedit că au fost păgubite 8 societăți comerciale,

prejudiciul total depășind suma de 2.000.000.000 lei.

Se vor descrie în

continuare înșelăciunile comise în calitate de autor ori complice de către

inculpații O.D. și D.I., fapte pentru care complicii D.M. și S.R. sunt

condamnați definitiv.

Primele infracțiuni

au fost comise în perioada septembrie - începutul lunii octombrie 2001, iar

apoi inculpatul O.D. a comis alte înșelăciuni, în baza unei noi rezoluții infracționale,

ca reprezentant al altei societăți comerciale, preluată în a doua parte a lunii

decembrie 2001.

I. După ce învinuitul

decedat B.R. a fost folosit de către inculpații D.I. și S.R., fiind determinat

să preia părțile sociale ale SC G.C. SRL Cluj, cei trei, în prima parte a lunii

septembrie 2001, s-au înțeles să achiziționeze mărfuri în numele societății

respective, fără să fie alimentat ori să aibă intenția de a alimenta contul

bancar al societății.

Conform declarațiilor

constante și repetate ale condamnatului S.R., susținute de declarațiile

condamnatului D.M. și ale martorului V.L., a fost comisă la inițiativa

inculpatului D.I. la data de 12 septembrie 2001, o înșelăciune în dauna SC

A.B.B. SRL. București - Punctul de lucru Timișoara.

Urmare unei discuții

telefonice a inculpatului D.I. cu reprezentanții societății, cu mașina

martorului V.L., s-au deplasat din Cluj-Napoca la Timișoara, D.I., S.R., B.R. martorul

V.L., care i-a însoțit doar, fără să cunoască intenția infracțională a celor

trei. După ce a fost instruit B.R. de către inculpatul D.I. și de către S.R.,

care au așteptat pe o terasă, B.R. a ridicat de la Punctul de lucru Timișoara

cantitatea de 200 apometre în valoare de 86.108.400 lei, pentru achitarea

cărora a emis fila C.E.C., scadentă la 10 octombrie 2001.

Ulterior, fila C.E.C.

a fost depusă la bancă pentru decontare, însă a fost refuzată la plată din

lipsa disponibilului necesar în contul SC G.C. SRL Cluj, astfel că unitatea

prejudiciată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 86.108.400 lei.

Precizăm că,

originalul filei C.E.C, la fel ca și în cazul altor înșelăciuni ce le vom

descrie în continuare, se afla la Dosarul nr. 4792/2002 al Judecătoriei

Cluj-Napoca, în care au fost condamnați S.R. și D.M.

Înșelăciunea privind

apometrele ridicate de la Timișoara și vândute apoi la sub preț, se probează

prin plângerea și declarațiile părții civile SC A.B.B. SRL București - Punctul

de lucru Timișoara, înscrisurile depuse la dosar de către firma păgubită,

declarațiile martorilor N.C. și V.L., precum și prin declarațiile repetate ale

condamnatului S.R. (f. 50-69; 314-319; 341-344; 347-367).

De precizat este

faptul că prin sentința penală nr. 1158/2002 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost

obligat inculpatul S.R. la plata sumei de 99984120 ROL cu care s-a constituit

parte civilă în cauză această societate (reprezentând valoarea actualizată a

prejudiciului), ale cărei părți sociale au fost preluate de SC W.M. SRL

București care a fost citată în calitate de parte civilă în prezentul dosar.

septembrie 2001, după ce s-au întâlnit în București, în baza înțelegerii avute

cu inculpatul O.D., care a semnat și le-a predat fila C.E.C. în numele SC C.S.

SRL Cluj, B.R. împreună cu S.R. s-au deplasat la sediul SC G. SRL Galați ai

căror reprezentanți au fost contactați inițial telefonic.

B.R. era desemnat

delegat de către inculpatul O.D., astfel că acesta singur, așteptat fiind de S.R.,

a intrat în incinta societății și a prezentat acte justificative, achitând și

un avans de 30.000.000 lei, ridicând astfel produse textile în cuantum de

654.000.000 lei.

Pentru restul sumei,

B.R. a lăsat, semnate și ștampilate filele C.E.C., în valoare de 300.000.000

lei și de 324.000.000 lei, scadente la 2 și respectiv 12 octombrie 2001, file

C.E.C. în copie în prezentul dosar, iar originalele se afla Dosarul nr.

4792/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Produsele textile au

fost transportate inițial cu un camion în București, iar ulterior în

Cluj-Napoca, în două rânduri, cu o mașina condusă de martorul P.O.F. care a

fost solicitat de inculpatul O.D., fiind valorificate martorului A.K.A. în

parte, iar o altă parte a fost depozitată în garajul martorului C.S., de unde

au fost preluate de condamnatul D.M.

Filele C.E.C. emise

de către inculpatul O.D. și predate de către învinuitul B.R. au fost refuzate

la plată din cauza lipsei totale de disponibil în contul societății

cumpărătoare, așa cum rezultă și din adresa Băncii Agricole Cluj, unde avea

deschis contul SC C.S. SRL SC G. SRL Galați se constituie parte civilă în cauză

cu suma de 624.000.000 lei.

Înșelăciunea comisă

în dauna societății din Galați se probează cu plângerea și declarațiile

reprezentaților firmei, actele depuse la dosar, declarațiile martorilor V.L., P.O.,

C.S. si A.K.A., coroborate cu declarațiile condamnaților D.M. și S.R. (f.

74-94; 314-319; 328-367).

B.R. și S.R. erau plecați cu "afaceri" la Galați, inculpatul O.D. ajutat

de către D.M. s-a prezentat la SC F. SA București, de unde a ridicat balanțe

electronice în valoare de 135.521.000 lei, pentru plata cărora a emis fila

C.E.C., scadentă la 1 octombrie 2001.

În zilele de 24 și

respectiv 25 septembrie 2001, continuând activitatea infracțională în dauna

aceleiași societăți comerciale, inculpatul O.D., ca reprezentant al SC C.S. SRL

cât și delegat al SC G.C. SRL, a ridicat balanțe electronice în valoare de

149.000.000 lei și respectiv 175.800.000 lei, pentru achitarea cărora a predat

trei file C.E.C, achitând și în numerar suma de 10.000.000 lei.

Balanțele electronice

au fost valorificate cu sprijinul lui D.M., S.R. și D.I., o parte în zona

orașului Alexandria.

Filele C.E.C. au fost

refuzate la plată datorită lipsei totale de disponibil în conturile SC C.S. SRL

și SC G.C. SRL, astfel că SC F. SA București se constituie parte civilă cu suma

totală de 442.804.000 lei.

Această faptă se

probează prin plângerea și declarațiile reprezentaților firmei, înscrisurile

depuse de aceasta, declarațiile martorilor V.L., M.V. și G.V., coroborate cu

declarațiile condamnați lor D.M. și S.R. (f. 98-127; 178; 299-307; 314-319;

328-367).

La data de 26

septembrie 2001 a fost comisă o nouă înșelăciune când inculpatul O.D. împreună

cu delegatul B.R. a achiziționat în numele SC C.S. SRL Cluj de la SC T.P. SRL

București cantitatea de 35.440 faină ambalate în saci, în valoare totala de

174.814.000 lei.

Făina a fost ridicată

de la Punctul de lucru al societății situat în comuna Radovanu, județul

Călărași, de către învinuitul decedat B.R., care a predat reprezentantului

societății fila C.E.C., scadentă la data de 9 octombrie 2001 și care era emisă

de către inculpatul O.D.

Banca a refuzat la

plată fila C.E.C. prezentată pentru decontare datorită lipsei totale de

disponibil în contul SC C.S. SRL Cluj-Napoca, astfel că reprezentantul SC T.P.

SRL București se constituie parte civilă în cauză cu suma de 174.814.000 lei.

Comiterea faptei

rezultă din plângerea depusă, actele anexate, declarațiile numitului S.D. și

ale martorei M.I. (f. 184-214).

înșelăciune a fost comisă de către inculpatul Oltean Daniel la data de 27 septembrie

2001 în paguba SC A.B.B. SRL București Punctul de lucru Timișoara, înainte ca

fila C.E.C. emisă de B.R. la 12 septembrie 2001 să fie prezentată la plată.

Au fost ridicate de

către inculpatul O.D., ca reprezentant al SC C.S. SRL Cluj-Napoca, de la

martorul N.C. un număr de 500 apometre, la punctul de întâlnire din Alba Iulia.

Ulterior, la 1 octombrie 2001 cei doi s-au întâlnit în Tg. Mureș unde i-au fost

predate învinuitului O.D. alte 600 apometre, transportate la Cluj-Napoca cu

auto duba condusă de martorul P.O. și depozitate în garajul martorului C.S.

Cele două file C.E.C.

predate de către inculpatul O.D. martorului N.C., în valoare totală de

485.163.000 lei au fost refuzate la plată datorită lipsei disponibilului

necesar în contul SC C.S. SRL Cluj.

Fapta a rezultat din

plângerea și declarațiile reprezentanților părții civile, documentele depuse,

declarațiile martorilor N.C., P.O. și C.S., precum și din declarațiile

condamnaților S.K. și D.M. (f. 64-72; 320,367).

octombrie 2001 inculpatul O.D. s-a deplasat cu mașina condusă de martorul P.O.,

la sediul SC F.G.H. SA Oradea - Punctul de lucru București, de unde a

achiziționat un număr de 500 apometre în valoare de 230.532.000 lei, în numele

SC C.S. SRL pentru plata cărora a emis fila C.E.C. scadentă la 22 octombrie 2001,

al cărei original se află în Dosarul nr. 4792/2002 al Judecătoriei Cluj Napoca.

Apometrele au fost

duse în Cluj-Napoca, iar a doua zi inculpatul O.D. a încercat să mai

achiziționeze 200 de apometre, dar a fost refuzat, întrucât reprezentanții

părții vătămate au devenit suspicioși.

Fila C.E.C. a fost

refuzată la plată datorită lipsei totale a disponibilului în contul SC C.S. SRL

trăgătorul aflându-se în interdicție bancară, astfel că SC F.G.H. SA Oradea, se

constituie parte civilă în cauză cu suma de 230.532.000 lei (f. 215-221).

Întrucât se

împliniseră termenele de scadentă ale filelor C.E.C, la începutul lunii

octombrie 2001, învinuiții s-au întors în mun. Cluj-Napoca, încetând

activitatea infracțională în zona București și datorita înregistrării SC C.S.

SRL și SC G.C. SRL Cluj în centrala incidentelor de plăți. Activitatea

infracțională a fost abandonată pentru o perioadă de către inculpatul O.D.,

care ulterior, în baza unei noi rezoluții infracționale, a comis alte 3 înșelăciuni,

folosindu-se de actele SC A.R. SRL Cluj, ulterior datei de 19 decembrie 2001,

după cum urmează:

II. Fără efectuarea

formalităților necesare, cu sprijinul financiar al condamnatului S.R.,

inculpatul O.D. a preluat de la niște persoane din loc. Feurdeni, jud. Cluj,

actele SC A.R. SRL, intrând în posesia unui carnet cu file C.E.C. eliberat de

Banca Agricolă Cluj.

La data de 19

decembrie 2001, inculpatul O.D., urmărit îndeaproape de S.R., din motivul sus

amintit, s-a deplasat la sediul SC K&K C.T. SRL Cluj-Napoca, de unde a

achiziționat un număr de 5 centrale termice în valoare de 120.451.000 lei

pentru plata cărora a emis în numele SC A.R. SRL Cluj fila C.E.C., scadentă la

data de 28 decembrie 2001 (originalul se află la Dosarul nr. 4792/2002 al Judecătoriei

Cluj).

Centralele termice au

fost încărcate în aceeași mașina a martorului P.O., fiind depozitate în

cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca, de unde inculpatul O.D. le-a ridicat

ulterior și le-a valorificat.

La data scadentei

fila C.E.C. a fost refuzată la plată datorită lipsei disponibilului în contul

bancar al SC A.R. SRL Cluj, motiv pentru care partea vătămata se constituie

parte civilă în cauză cu suma de 120.451.000 lei,

Fapta reținută mai

sus se probează prin plângerea și declarațiile reprezentanților părții

vătămate, actele depuse de aceștia la dosar, declarațiile martorilor T.C., P.O.,

C.S., coroborate cu declarațiile condamnatului S.R. (f. 232-246; 320-325;

347-367).

decembrie 2001 inculpatul O.D. supravegheat de S.R. s-a deplasat la SC M.I. SRL

Cluj, ca delegat al SC A.R. SRL Cluj. A achiziționat un număr de 5 centrale

termice în valoare de 86.000.000 lei, pentru plata cărora a emis fila C.E.C.,

scadentă la 18 ianuarie 2002 și al cărei original se află la Dosarul nr.

4792/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La data de 27

decembrie 2001 inculpatul O.D. a revenit la SC M.I. SRL pretinzând că este

trimis de patronul B.D. și, fiind destul de convingător, a reușit să-i inducă

în eroare pe reprezentanții societății ridicând alte 4 centrale termice în

valoare de 68.867.000 lei, pentru plata cărora a lăsat fila C.E.C. Centralele

termice au fost transportate cu aceeași mașină a martorului P.O., iar ulterior

filele C.E.C. emise au fost refuzate la plată, astfel că societatea păgubită se

constituie parte civilă cu suma totală de 154.952.000 lei.

Faptele în dauna SC M.I.

SRL sunt dovedite cu plângerea și declarațiile reprezentanților părții civile,

declarațiile martorilor T.C., P.O. și C.S., coroborate cu declarațiile de

recunoaștere ale condamnatului S.R. (f. 248-264; 320-367).

decembrie 2001, inculpatul O.D., singur, în calitate de delegat al SC A.R. SRL

Cluj-Napoca s-a deplasat la SC R.S. SRL Cluj, de unde a achiziționat cantitatea

de 10.000 kg orez, în valoare de 120.000.000 lei.

Pentru plata mărfii,

inculpatul O.D. a lăsat fila C.E.C., în valoare de 300.000.000 lei, urmând să

revină la societate pentru a mai ridica marfa până la concurenta sumei arătate

anterior, lucru care nu s-a mai întâmplat.

La scadență, fila

C.E.C. prezentată pentru decontare la bancă, a fost refuzată la plată datorita

lipsei disponibilului în contul SC A.R. SRL, astfel că SC R.S. SRL se

constituie parte civilă în cauză cu suma de 120.000.000 lei.

Orezul a fost

valorificat la sub preț de către inculpatul O.D., la fel ca și în cazul

celorlalte mărfuri obținute prin înșelăciuni, iar fapta rezultă din plângerea

și declarațiile reprezentantului societății păgubite, din actele depuse la

dosar, declarațiile martorilor M.I.M., T.l., V.V. (f 266-278).

În cursul cercetării

judecătorești nu s-a putut proceda la audierea inculpaților care se sustrag

judecății, însă au fost audiați o serie de martori respectiv C.M., mama

inculpatului D.I. (f. 250), C.N. (f. 294), V.L. (f. 295), P.O.F. (f. 296), S.R.

(f. 351), S.S.M. (f. 365), N.C. (f. 393), nefiind posibilă audierea martorului

T.I.C. care era plecat în străinătate.

Considerând că întreg

ansamblul probator de la dosar induce concluzia vinovăției celor doi inculpați

în comiterea acestor fapte, deși în privința inculpatului D.I., fiind audiată

mama acestuia, martora C.M. s-a încercat acreditarea ideii că inculpatul ar fi

părăsit țara anterior comiterii actului material reținut în sarcina sa, toate

documentele firmei fiind predate unei alte persoane.

În realitate,

inculpatul D.I. a desfășurat activități specifice de complicitate, ajutând la

inducerea în eroare a reprezentanților SC A.B.B. SRL București - Punctul de

lucru Timișoara, împrejurare ce rezultă atât din declarațiile numitului S.R. cât

și ale condamnatului D.M. și ale martorului V.L. care au evidențiat contribuția

acestui inculpat, concretizată în aceea că pe lângă inițiativa infracțională a

fost persoana care a discutat telefonic cu reprezentanții societății,

deplasându-se apoi la sediul acesteia în Timișoara împreună cu B.R., persoana

care a negociat efectiv cu reprezentanții societății. Martorul V.L. a precizat

că deplasarea la Timișoara s-a făcut cu mașina sa personală, că inculpatul D. l-a

însoțit pe B.R. în timp ce martorul N.C. a declarat că a fost contactat în vederea

unor livrări de către B.R. în calitate de reprezentant al SC G.C. SRL și că

acesta era însoțit de alte două persoane, fapt ce confirmă declarația

martorului V.L. că la Timișoara s-au deplasat în afara sa și a lui B.R. și

numiții S.R. și D.l.

În plus, condamnatul

S.R. a declarat constant că inculpatul D.I. i-a sugerat să desfășoare asemenea

activități și că i-a pus în legătură cu firma A.B.B din Timișoara,

deplasându-se împreună în vederea ridicării mărfii, în speță apometre, după ce

în prealabil inculpatul D. a discutat telefonic cu reprezentanții acestei

societăți și că acesta i-a sugerat că contul societății nu va fi alimentat,

fiind vorba despre niște "țepe". Același S.R. a precizat că a

împrumutat lui D.I. o anumită sumă de bani, necesară preluării SC G.C. SRL în

vederea intrării în posesia unui carnet de file CEC necesar comiterii faptelor.

Și în fața instanței de judecată, acesta și-a menținut aceeași poziție,

menținând declarațiile date anterior.

În același timp acest

condamnat a descris modalitatea în care au fost comise celelalte acte materiale

ce fac obiectul acestui dosar și care îl privesc pe inculpatul O.I., respectiv

emiterea de cecuri fără acoperire, bunurile obținute în acest fel fiind

valorificate la un preț inferior, iar filele cec au fost refuzate la plată din

cauza lipsei disponibilului în contul societăților amintite.

Starea de fapt

descrisă mai sus a reieșit și din declarațiile și plângerile depuse de

reprezentanții părților vătămate care au evidențiat contribuția inculpatului O.D.

în fiecare caz în parte, de la contactarea reprezentanților societăților părți

vătămate în anumite cazuri, la preluarea mărfii în alte situații și la

valorificarea ei.

De remarcat este

faptul că actele materiale reținute în sarcina acestui inculpat s-au desfășurat

pe o perioadă destul de restrânsă de timp, deși societățile păgubite își aveau

sediul în diverse localități din țară, împrejurare ce a fost favorizată de

numărul destul de mare al persoanelor implicate, parte dintre participanți

fiind deja condamnați definitiv pentru activitatea lor infracțională.

Inițial rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost înregistrat la Judecătoria

Cluj-Napoca care prin sentința penală nr. 1616 din 28 noiembrie 2006 a declinat

în favoarea Tribunalului Cluj soluționarea prezentei cauze urmare a reunirii ia

prezenta cauză a cauzelor în care s-au pronunțat sentința penală nr. 674/2002 a

Judecătoriei Mediaș (prin care inculpatul O.D. a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen.) și sentința penală nr. 2192/2002 a Judecătoriei Arad (prin

care inculpatul O.D. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 215 alin. (4) C. pen. cu art. 215 alin. (2) C. pen.).

Prin sentința penală

nr. 674/2002 a Judecătoriei Mediaș s-a reținut sub aspectul stării de fapt că

în data de 04 septembrie 2001 la sediul firmei SC T. SA din Mediaș s-a

prezentat numitul M.C. în calitate de reprezentant al inculpatului O.D. și care

a lăsat o filă CEC pentru marfa achiziționată în valoare de 287155923 lei,

semnată de inculpat și ștampilată cu sigla SC C.S. Cluj Napoca. S-a reținut că

inculpatul a luat legătura telefonic cu reprezentanții societății anterior

datei de 04 septembrie 2001, discutând cu aceștia despre modalitățile de

livrare a mărfii și de plată și comunicat că va transmite un delegat care să

predea filele CEC semnate de el și ștampilate cu ștampila SC C.S. SRL.

Prin sentința penală

nr. 2192/2002 a Judecătoriei Arad s-a reținut în fapt că în data de 20

septembrie 2001 inculpatul O.D. s-a prezentat la sediul SC L. SRL Arad și a

achiziționat marfa în valoare de 90954250 lei, din care a achitat numerar suma

de 15 milioane lei iar pentru diferență a lăsat o filă CEC semnată și

ștampilată ca reprezentant al SC C.S. SRL.

Astfel, în sarcina

inculpatului O.D. au fost reținute infracțiunile de înșelăciune, prev. de art.

215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) raportat la art. 41 alin. (2), art. 37 lit.

a), b) C. pen. și înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), b) C. pen., totul cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. În sarcina inculpatului D.I.

a fost

reținută infracțiunea

de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1),

(2), (4) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel în termen legal inculpații D.I. și O.D. criticând

soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea

motivelor de apel inculpatul D.I. a solicitat desființarea soluției pronunțate

de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât aceasta nu

s-a conformat îndrumărilor Deciziei de casare nr. 39/ A din 11 martie 2008.

Inculpatul O.D., în

susținerea motivelor sale de apel a solicitat desființarea sentinței penale

atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Cluj Napoca.

Prin Decizia penală

nr. 48 din 28 aprilie 2009, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de

inculpații D.I. și O.D., a desființat sentința penală atacată și a trimis cauza

spre rejudecare instanței de fond, respectiv Tribunalului Cluj.

Instanța de control

judiciar a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Cluj au fost trimiși în judecată inculpații O.D. și D.I. pentru săvârșirea

infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a), b) C. pen. (fapte

săvârșite în perioada 21 septembrie 2001 - 2 octombrie 2001), înșelăciune prev.

de art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și 37 lit. a), b) C. pen. (fapte săvârșite în perioada 19 - 21 decembrie 2001,

în ceea ce-l privește pe inculpatul O.D. respectiv complicitate la înșelăciune

prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

Prin actul de

sesizare s-a reținut că inculpatul O.D., în baza aceleiași rezoluții

infracționale, singur sau ajutat de învinuitul B.R. sau condamnații D.M. și S.R.,

a indus în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale prin emiterea

de file CEC fără acoperire în numele SC C.S. Cluj-Napoca sau SC A.R. SRL

Cluj-Napoca; în privința inculpatului D.I. s-a reținut faptul că l-a ajutat pe

învinuitul decedat B.R. în preluarea SC G.C. SRL și l-a însoțit pe acesta la

Timișoara, contribuind la inducerea în eroare a reprezentanților SC A.B.B. SRL

București - punct de lucru Timișoara, prin emiterea unei file CEC fără

acoperire pentru marfa ridicată în valoare de 86.108.400 lei.

Inițial rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost înregistrat la Judecătoria

Cluj-Napoca care prin sentința penală nr. 1616 din 28 noiembrie 2006 a declinat

în favoarea Tribunalului Cluj soluționarea prezentei cauze urmare a reunirii la

prezenta cauză a cauzelor în care s-au pronunțat sentința penală nr. 674/2002 a

Judecătoriei Mediaș (prin care inculpatul O.D. a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen.) și sentința penală nr. 2192/2002 a Judecătoriei Arad (prin

care inculpatul O.D. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 215 alin. (4) C. pen. cu art. 215 alin. (2) C. pen.).

S-a reținut că,

astfel cum rezultă din cuprinsul sentințelor penale menționate infracțiunile de

înșelăciune pentru care a fost condamnat inculpatul au fost săvârșite la datele

de 4 septembrie 2001 respectiv 20 septembrie 2001 iar inculpatul a acționat ca

reprezentant al SC C.S. SRL. Faptele de înșelăciune ce fac obiectul prezentei

cauze au fost săvârșite în perioada 21 septembrie - 2 octombrie 2001 astfel că

instanța de fond a apreciat că se impune reunirea la prezenta cauză a cauzelor

în care s-a pronunțat sentința penală nr. 674/2002 pronunțată în Dosar nr.

4557/2002 al Judecătoriei Mediaș și sentința penală nr. 2192/2002 pronunțată în

Dosar nr. 5933/2002 al Judecătorie Arad. S-a dispus de asemenea declinarea

competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanță

care a dispus condamnarea inculpaților prin sentința penală nr. 744 din 13

decembrie 2007.

În cauză s-a reținut

însă ca instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art. 335

alin. (2) C. proc. pen. astfel că, prin Decizia penală nr. 39/ A din 11 martie

2008 au fost admise apelurile declarate de inculpați iar cauza a fost trimisă

spre rejudecare instanței de fond respectiv Tribunalului Cluj.

În considerentele

deciziei s-a precizat că instanța va avea în vedere la pronunțarea soluției

dispozițiile art. 335 alin. (2) C. proc. pen. Astfel, în sensul acestor

dispoziții atunci când instanța reunește o cauză cu o altă cauză, în care s-a

pronunțat o hotărâre definitivă pe motiv că au fost descoperite și alte acte

materiale săvârșite de inculpat care intră în conținutul infracțiunii pentru

care s-a pronunțat hotărârea respectivă, trebuie efectuate următoarele

operațiuni succesive: reunirea cauzei în curs de judecată cu cea soluționată

definitiv, desființarea hotărârii anterioare și pronunțarea unei noi hotărâri

care privește toate actele materiale ce intră în conținutul infracțiunii.

Când în urma reunirii

cauzelor se schimbă încadrarea juridică într-o infracțiune de competența

instanței superioare, desființarea hotărârii definitive și pronunțarea unei

alte hotărâri, revine instanței ierarhic superioare și nu celei care a extins

acțiunea penală și care și-a declinat competența. Vechea hotărâre chiar

desființată se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul existenței

actelor materiale anterioare și a vinovăției condamnatului examinându-se în

instanță doar actele materiale noi.

La rejudecare,

instanța de fond nu a avut în vedere însă îndrumările deciziei de casare,

hotărârea fiind pronunțată în cauză cu nerespectarea acelorași dispoziții

legale ale art. 335 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel, când instanța

reunește o cauză potrivit art. 335 alin. (2) C. proc. pen. cu o altă cauză în

care s-a pronunțat o hotărâre definitivă - deoarece s-au descoperit și alte

acte materiale săvârșite de inculpat, intrând în conținutul infracțiunii pentru

care s-a pronunțat hotărârea definitivă - trebuie să se pronunțe o nouă

hotărâre în raport cu toate actele ce compun infracțiunea și să desființeze

hotărârea anterioară.

Când, în urma reuniri cauzelor se

schimbă încadrarea juridică într-o infracțiune de competența instanței

superioare (

de ex. se ajunge ca fapta să constituie o înșelăciune

de competența tribunalului și nu a judecătoriei),

desființarea

hotărârii definitive și pronunțarea în locul ei a unei alte hotărâri nu revine

instanței care a extins acțiunea penală, care poate dispune doar declinarea de

competență ci instanței ierarhic superioare.

În cauză deși

Judecătoria Cluj Napoca a dispus reunirea la cauza aflată în curs de judecată a

cauzelor în care s-au pronunțat sentințele penale nr. 674/2002 respectiv nr.

2192/2002, schimbarea încadrării juridice și apoi declinarea competenței,

operațiunile de reunire a cauzei respectiv desființarea hotărârilor anterioare

de condamnare sunt atributul exclusiv al instanței competente respectiv a Tribunalului

Cluj. Astfel, în lumina dispozițiilor art. 335 alin. (2) hotărârea anterioară

poate fi desființată numai printr-o hotărâre, pronunțată asupra fondului care o

înlocuiește pe cea veche, desființarea hotărârii anterioare nu poate fi făcută

printr-o hotărâre de declinare a competenței.

În ceea ce privește

criticile ce vizează administrarea probațiunii în lipsa citări legale a

inculpatului O. curtea a reținut că acesta a fost prezent la termenul de

judecată din 29 iulie 2008 când a fost audiat de instanță. De asemenea,

inculpatul a fost prezent și la termenul din 21 octombrie 2008 când au fost

audiați martorii V.L. și S.R. iar la termenul din 20 ianuarie când a fost

audiat martorul P.O.F. a fost prezent apărătorul său ales. Ca atare, nu pot fi

primite criticile formulate de inculpat, critici conform cărora administrarea

probațiunii s-a făcut în condițiile lipsei de procedură cu inculpatul.

Împotriva Deciziei nr.

48 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj a declarat recurs inculpatul D.I.,

criticând-o sub aspectul greșitei trimiteri a cauzei spre rejudecare la

Tribunalul Cluj.

În motivarea

recursului său, inculpatul D.I. arată că din probele administrate rezultă că nu

a avut nici o contribuție la fapta care i se reține în sarcină, motiv pentru

care instanța de apel trebuia să dispună achitarea sa.

Inculpatul solicită

admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și achitarea sa

pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Recursul este

nefondat.

Potrivit art. 335

alin. (2) C. proc. pen. dacă cu privire la unele din actele care intră în

conținutul aceleiași infracțiuni s-a pronunțat anterior o hotărârea definitivă,

instanța reunește cauza cu aceea în care s-a dat hotărârea definitivă,

pronunțând o nouă hotărâre în raport cu toate actele care intră în conținutul

infracțiunii, și desființează hotărârea anterioară.

Instanța de prim

control judiciar a reținut corect că în cauză nu au fost respectate

dispozițiile art. 335 alin. (2) C. proc. pen., cu ocazia rejudecării dispuse prin

Decizia penală nr. 39 din 11 martie 2008 a Curții de Apel Cluj.

Astfel, competența de

a desființa hotărârile anterioare pentru a fi cuprinse și noile acte materiale

revine instanței care judecă aceste acte materiale și care pronunță o hotărâre

pentru infracțiunea în ansamblul său și nu instanței - care a dispus reunirea

cauzelor, schimbarea încadrării juridice și, ulterior, declinarea competenței.

Față de aceste

aspecte se impunea desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare, astfel că prezentul recurs apare ca nefondat și urmează a fi

respins în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

În raport de

considerentele expuse, instanța de recurs nu poate analiza critica inculpatului

D.I. privind greșita sa condamnare, așa cum susține acesta, inculpatul urmând

să-și facă apărările pe care le consideră necesare cu ocazia rejudecării

cauzei.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.I. împotriva Deciziei penale nr. 48/ R din 28 aprilie

2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

octombrie 2009.