ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2709/2009

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1. Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin încheierea nr. 3 din 24 iulie 2008 a respins ca neîntemeiată, în baza art. 160 8 alin. (6) C. proc. pen., cererea formulată de inculpatul D.D.V. de a fi pus în libertate provizorie sub control judiciar în condițiile art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc. pen. în cursul urmăririi penale desfășurate împotriva sa în dosar nr. 111/P/2009 al D.N.A., Serviciul Teritorial Alba Iulia.

În motivarea solicitării amintite inculpatul a arătat că are calitatea de ofițer de poliție, fiind cercetat în stare de arest preventiv în dosar nr. 111/P/2009 al D.N.A., Serviciul Teritorial Alba Iulia, sub aspectul infracțiunii de trafic de influență având ca obiect material modica sumă de 5800 lei, faptă penală pedepsită de la 2 la 12 ani închisoare referitor la care în data de 23 iulie 2009 i-a fost prezentat materialul de terminarea urmăririi penale, putându-se constata astfel că sunt îndeplinite condițiile din art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc. pen. iar cererea este întemeiată, urmând a fi admisă ca atare în baza art. 160 8 a alin. (2) C. proc. pen. Din verificările prealabile efectuate de instanță după atașarea dosarului de urmărire penală nr. 111/P/2009, a rezultat că numitul D.D.V., subinspector la Serviciul Poliției Rutiere Alba este cercetat de către D.N.A.

- Serviciul Teritorial Alba Iulia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii continuate de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., comisă prin aceea că a pretins în mod repetat de la conducătorul auto T.P. sumele de 300 lei, un miel și respectiv 5500 lei, pe care chiar inculpatul l-a depistat în trafic conducând autoturismul sub influența alcoolului întocmindu-i și acte de constatare în acest sens, lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul Serv. de Medicină Legală Alba, procurori, pentru stabilirea unei alcoolemii lipsite de relevanță penală, adoptarea în final a unei soluții de retrimitere în judecată; sub aspectul procesual fapta de corupție amintită a fost denunțată de conducătorul auto T.P.

la D.G.A., Serviciul Anticorupție Alba, la data de 8 iulie 2009, fiind începută urmărirea penală prin rezoluție la 9 iulie 2009, iar la data de 13 iulie 2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală, inculpatul fiind inițial reținut iar ulterior arestat preventiv în baza art. 143 rap. la art. 148 lit. f) C. proc. pen., prin încheierea nr. 2 din 14 iulie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia pe o perioadă de 20 zile extinsă în recursul procurorului la 29 zile (de la 14 iulie 2009 până la 11 august 2009 inclusiv) prin decizia penală nr. 2670 din 16 iulie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Ca atare instanța a constatat îndeplinite sub aspect formal, cu consecința admiterii în principiu a cererii, condițiilor din art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc.

pen. privind acordarea liberării provizorii sub control judiciar (acțiune penală pusă în mișcare/arestare preventivă în cauză a inculpatului, infracțiunea imputată este pedepsită de la 2 la 12 ani închisoare sub limita legală de 18 ani închisoare și lipsa oricăror date privind zădărnicirea aflării adevărului ori săvârșirea altor fapte penale) trecându-se la judecarea cererii prin ascultarea inculpatului, a concluziilor apărătorului și procurorului în conformitate cu dispozițiile art. 160 8a alin. (1) C. proc. pen. Cererea a fost soluționată în fond prin respingere ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 160 8a alin. (6) C. proc.

pen., apreciindu-se că deținerea preventivă a inculpatului este în continuare necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal; în acest sens făcând referire la situația juridică în speță, instanța a argumentat justificativ că terminarea urmăririi penale nu reprezintă un motiv în sine care să impună de plano punerea în libertate a inculpatului în condițiile în care în perioada scurtă de timp de numai 10 zile care a trecut de la luarea arestării preventive a acestuia în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen.

nu se poate reține că pericolul concret pentru ordinea publică, a dispărut ori s-a diminuat, avându-se în vedere natura serioasă a acuzației aduse inculpatului (infracțiune de trafic de influență ca fapta de corupție pedepsită de la 2 la 12 ani închisoare) modalitatea și împrejurările în care a fost comisă (a pretins repetat bani și alte foloase de la un conducător auto suspectat de săvârșirea unei infracțiuni rutiere lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul Serviciului de Medicină Legală Alba și procurori pentru soluționarea unei alcolemii lipsită de relevanță legală Alba și procurori pentru stabilirea unei alcoolemii lipsită de relevanță penală/obținerea unei soluții de netrimitere în judecată) calitatea inculpatului (ofițer de poliție judiciară având gradul profesional de subinspector la Serviciul Poliției Rutiere Alba, fiind și organ de constatare al faptei comise de către denunțător.

2. Recursul declarat de inculpatul D.D.V. cu motivarea că îndeplinește condițiile din art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc. pen. pentru a fi pus în libertate provizorie sub control judiciar impunându-se astfel casarea sentinței și a soluției inițiale pentru nelegalitate și netemeinicie și adoptarea rezolvării juridice de admitere a cererii în temeiul art. 160 8a alin. (2) C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru consdierentele arătate în continuare. Dispozițiile art. 160 2 alin. (1) C. proc. pen.

precizând că liberarea provizorie sub control judiciar „se poate acorda (.) în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani” stabilesc facultatea instanței de a acorda sau nu liberarea provizorie sub control judiciar iar nu obligativitatea acordării acesteia în acest sens, avându-se în vedere dispozițiile generale referitoare la măsurile preventive din art. 136 alin. (1) C. proc. pen., soluționarea în final a cererii de liberare provizorie sub control judiciar potrivit art. 160 8a C. proc. pen. prin [alin. (2)] ori respingerea sa ca neîntemeiată [alin. (6)] este funcție de verificarea condițiilor pentru considerații ce privesc persoana inculpatului în sensul că se apreciază că arestarea preventivă nu este absolut necesară, iar scopurile procesului penal pot fi asigurate prin garanția pe care o oferă persoana inculpatului și obligațiile ce se impun la liberare de către instanță.

Raportând principialitatea juridică anterior expusă la situația juridică în speță se constată, contrar susținerilor și aprecierii inculpatului, că deținerea preventivă a acestuia este în continuare necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal întrucât terminarea urmăririi penale nu reprezintă un motiv în sine care să impună de plano punerea în libertate a inculpatului în condițiile în care în perioada scurtă de timp de numai 10 zile care a trecut de la luarea arestării preventive a acestuia în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen.

nu se poate reține că pericolul concret pentru ordinea publică a dispărut ori s-a diminuat avându-se în vedere natura serioasă a acuzației aduse inculpatului (infracțiune de trafic de influență ca fapta de corupție pedepsită de la 2 la 12 ani închisoare) modalitatea și împrejurările în care a fost comisă (a pretins repetat bani și alte foloase de la un conducător auto suspectat de săvârșirea unei infracțiuni rutiere lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul serv. de Medicină Legală Alba și procurori pentru stabilirea unei alcolemii lipsită de relevanță penală/obținerea unei soluții de netrimitere în judecată) calitatea inculpatului (ofițer de poliție judiciară având gradul profesional de subinspector la Serv.

Poliției Rutiere Alba, fiind și organ de constatare al faptei comise de către denunțător). În consecință soluția adoptată în cauză de prima instanță, în baza art. 160 8a alin. (6) C. proc. pen. de respingere ca neîntemeiată a cererii inculpatului de înlocuire a arestării preventive cu măsura procesuală neprivativă de libertate a liberării provizorii sub control judiciar în condițiile art. 160 2 C. proc. pen. este justificată iar reformarea sa nu se impune, menținându-se sentința atacată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.D.V. împotriva încheierii nr. 3 din 24 iulie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 915/57/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 iulie 2009.