ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4330/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 7162/1154 din 29 februarie 2008, H.T.I., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea a solicitat, în temeiul prevederilor art. 22-23 din Regulamentul privind transferul judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător”, numirea în funcția de judecător la Judecătoria Slatina sau la Judecătoria Constanța. Ulterior, acesta a solicitat numirea la oricare dintre instanțele la care există posturi vacante de judecător.

În sprijinul cererii sale, petentul a invocat argumente de ordin personal, familial, în legătură cu volumul de muncă al judecătorilor la instanțele implicate, precum și cu posturile ocupate și cele vacante la instanțele și parchetul implicate. Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători, prin hotărârea nr. 203 din 26 iunie 2008, la art. 1, a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru numirea în funcția de judecător de către procurorul H.T.I.. Ulterior, însă, prin Hotărârea nr. 616 din 26 iunie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins mai multe cereri formulate de unii procurori care au optat pentru numirea în funcția de judecător, printre care și petentul H.T.I.

În motivarea hotărârii, s-a reținut, în ceea ce îl privește pe petent, că soluția se impune, întrucât, în ipoteza admiterii cererii de numire în funcția de judecător, încărcătura pe procuror înregistrată la unitatea de parchet unde își desfășoară activitatea acesta, situată sub media națională pentru 2007, va crește semnificativ, urmând a se situa peste media la nivel național, situație de natură a îngreuna buna desfășurare a activității respectivei unități de parchet. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 republicată, H.T.I., considerând-o ca fiind nelegală, arbitrară, adoptată cu exces de putere și discriminatorie.

Recurentul a susținut că, în mod eronat, la analizarea cererii sale, intimatul a avut în vedere exclusiv Judecătoria Tulcea, deși el solicitase numirea în funcția de judecător la oricare dintre instanțele de judecată și posturi vacante existau și la alte instanțe, unde, prin hotărârea nr. 592/2008, au fost numiți alți procurori. A arătat că hotărârea recurată este netemeinică și nefondată, chiar și în ipoteza raportarii la instanța menționată de intimat, respectiv Judecătoria Tulcea, deoarece nu au fost avute în vedere criteriile legale ce trebuie avute în vedere la analizarea unui astfel de cereri, ceea ce atrage și subiectivitatea actului în cauză.

Astfel, a precizat că, în raport cu volumul de activitate al instanțelor implicate, Judecătoria Tulcea este într-o situație net defavorabilă față de Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, această din urmă unitate fiind atractivă și vizată de către alți procurori sau absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, nepunându-se problema ocupării posturilor vacante aici. S-a mai susținut de către recurent că hotărârea în discuție este adoptată cu exces de putere, pentru că intimatul a ignorat datele statistice reale și punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, care i-a avizat favorabil cererea de numire în funcția de judecător.

Recurentul a criticat hotărârea nr. 616 din 26 iunie 2008 și pentru motivul că ar fi discriminatorie, arătând că, prin alte hotărâri, respectiv nr. 592 din 26 iunie 2008 și nr. 762 din 10 iulie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile de numirea în funcția de judecător a unui număr de 9 procurori, aceștia fiind în situații similare cu a sa. Analizând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 616 din 26 iunie 2008, s-au respins cererile de numirea în funcția de judecător formulate de un număr de 6 procurori, printre care și recurentul, în temeiul prevederilor art. 61 din Legea nr. 303/2004, republicată, art. 22-23 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 republicată și modificată. Critica recurentului cu privire la faptul că intimatul nu a dat o corectă și completă soluționare cererii sale este nefondată. Astfel, așa cum rezultă din considerentele hotărârii atacate (pct. 4 pag. 5/10 din hotărâre), intimatul a reținut în mod corect solicitarea recurentului, menționând că acesta a cerut ulterior „numirea la oricare dintre instanțele la care există posturi vacante de judecător”, cu privire la numirea la Judecătoria Tulcea reținându-se în mod explicit caracterul” subsidiar” al cererii.

În ceea ce privește referirile la criteriile prevăzute de lege la adoptarea hotărârii atacate, se constată că acestea au fost respectate. În cuprinsul hotărârii atacate, au fost menționate astfel: înscrisurile prezentate privind traseul profesional al solicitantului, avizele date de conducerile parchetelor și instanțelor implicate, prestația avută în cadrul interviului susținut în fața plenului Consiliul Superior al Magistraturii, precum și politica de resurse umane adoptată. Au fost respectate astfel și prevederile art. 22 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 cu privire la criteriul volumului de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanța și parchetul implicate în procedura de transfer.

În ceea ce privește conținutul concret și datele statistice menționate de intimat cu privire la volumul de activitate și încărcătura pe procuror, aceste aspecte vizează oportunitatea actului contestat, ce exced limitelor de legalitate ale controlului judecătoresc în contencios administrativ. Și oricum, recurentul nu a dovedit prin vreo probă administrată, că cifrele menționate de intimat ar fi nereale, după cum susține. În ceea ce privește motivul de recurs referitor la faptul că hotărârea ar fi pronunțată cu exces de putere, Curtea reține că și acesta este nefondat. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, excesul de putere este definit ca fiind „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor”.

În speță însă, recurentul nu a dovedit prin nici un mijloc de probă că, prin emiterea hotărârii contestate, intimatul și-a încălcat limitele competenței legale sau că a încălcat vreun drept sau vreo libertate cetățenească. Dimpotrivă, în raport cu competențele ce-i revin potrivit prevederilor art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 republicată și modificată, art. 61 din Legea nr. 303/2004, republicată și modificată și ale art. 23 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii nu a făcut decât să-și exercite atribuția de a propune sau nu numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, drept care aparține în exclusivitate Plenului C.S.M.

Având în vedere cele expuse și cum nici critica vizând caracterul discriminatoriu al hotărârii nu se verifică, ținând cont că nu s-a făcut dovada identității de situații cu cazurile exemplificate de recurent prin hotărârile nr. 592/2008 și nr. 762/2008, urmează ca, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de H.T.I. împotriva hotărârii nr. 616 din 26 iunie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2008.