ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4197/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4197/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 7 ianuarie
2008, reclamanta SC D.T. SRL, comuna Podari, județul Dolj a solicitat anularea
actului administrativ nr. 53732/55.986 emis la data de 10 octombrie 2007 de
pârâta A.N.V..
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că prin actul contestat i s-a comunicat că pentru transferarea
drepturilor și obligațiilor prevăzute în contractul de leasing, înainte de
expirarea termenului de derulare a contractului, este necesar ca mărfurile care
fac obiectul contractului să fie puse în liberă circulație, iar TVA se
calculează pe baza valorii în vamă determinată la momentul plasării mărfurilor
sub regimul vamal de admitere temporară.
Reclamanta a susținut că acest act este
nelegal, deoarece prin transferul drepturilor și obligațiilor contractului are
loc o novație și nu o reziliere a contractului de leasing și doar în cazul
rezilierii înainte de termen a unui asemenea contract, TVA de exigibilă la
valoarea de intrare a mărfurilor.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca inadmisibilă prin
sentința nr.61 din 28 februarie 2008, cu motivarea că actul dedus judecății
reprezintă o simplă adresă prin care comunică regimul vamal aplicabil în cazul
transferului de drepturi și obligații dintr-un contract de leasing, dar nu
reprezintă un act administrativ emis de autoritatea publică în vederea
executării sau organizării legii, astfel că nu poate fi atacat în condițiile
prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe, a declarat
recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut că a fost greșit
admisă excepția inadmisibilității acțiunii, pentru că adresa nr. 53732,55386
din 10 octombrie 2007 reprezintă un act administrativ normativ prin care A.N.V.
impune obligații fiscale în sarcina contribuabililor, având caracter general și
impersonal.
Recurenta a precizat că această adresă
produce efecte juridice, instituind o regulă de calcul a TVA fără corespondent
în legislație și a fost folosită ca temei juridic pentru emiterea proceselor –
verbale de control și a deciziilor de impunere.
Considerând că adresa contestată are un
caracter normativ, recurenta a susținut că instanța de fond a reținut greșit că
actul respectiv conține numai informațiile solicitate cu privire la regimul
vamal aplicabil, fără a avea în vedere că acest act a fost transmis spre
știință direcțiilor regionale vamale din țară, în vederea aplicării retroactive
pentru anul 2007, prin emiterea unor decizii de regularizare.
Analizând actele și lucrările dosarului,
în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Soluția de admitere a excepției privind
inadmisibilitatea acțiunii corespunde dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 554/2004, care definesc actul administrativ supus controlului
judecătoresc reglementat prin această lege ca fiind actul unilateral cu
caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de
putere publică, în vederea organizării executării legii sau executării în
concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Față de conținutul adresei nr. 53.732,
55986 din 10 octombrie 2007 emisă de A.N.V., instanța de fond a constatat
judicios că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru exercitarea
controlului de legalitate a actului administrativ pe calea contenciosului
administrativ.
Actul contestat de recurenta-reclamantă
cuprinde clarificări cu privire la modalitatea de încheiere a regimului vamal
suspensiv inițiat în baza unor contracte de leasing, dar nu produce efecte
juridice, astfel că nu este susceptibil să vatăme un drept recunoscut de lege
sau un interes legitim, în sensul dispozițiilor art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Prin această adresă i-au fost comunicate
recurentei-reclamante informațiile solicitate cu privire la modalitatea de
derulare și de încheiere a regimurilor vamale suspensive inițiate, fără a fi
dispuse și măsuri cu privire la operațiunile vamale derulate sau la drepturile
vamale datorate.
În consecință, instanța de fond a
constatat întemeiat că adresa întocmită de autoritatea intimată nu îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru a fi contestată pe calea contenciosului
administrativ și soluția de respingere a acțiunii ca inadmisibilă față de
conținutul actului dedus judecății se dovedește a fi legală și temeinică.
Pentru motivele expuse, Înalta Curte va
respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC T.I. SRL
(fostă SC D.T. SRL) Podari, județul Dolj împotriva sentinței civile nr. 61 din
28 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19
noiembrie 2008.