ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1308/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1308/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea pronunțată la data de 26 ianuarie
2009, în dosarul nr. 0041/99/1998, având ca obiect recursul formulat de O.V.D.
și SC N. SRL, prin lichidator M.C. IPURL, împotriva sentinței comerciale nr. 150/S,
pronunțată de Judecătorul Sindic de pe lângă Tribunalul Iași, la data de 1
aprilie 2008, în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC N. SRL, Secția
comercială a Curții de Apel Iași, a amânat judecata recursului la data de 23
februarie 2009, pentru a se comunica celorlalte părți cererea de intervenție
formulată de O.F.V. în interesul recurentelor.
Împotriva menționatei
încheieri a formulat recurs O.V.D. cu motivarea că, în mod greșit, Curtea de
Apel Iași a respins, prin această încheiere, solicitarea de sesizare a Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 31 alin. (1), art. 34
alin. (2) C. proc. civ., care contravin art. 16 și art. 21 din Constituția
României, cu toate că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acestei
cereri.
Prin întâmpinarea formulată
în cauză B.B.G.C.P. SA, în faliment, prin lichidatorii P.B.R.S. IPURL și
R.V.A.I.S. SPRL, a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, întrucât aceasta nu are
legătură cu soluționarea cauzei, referindu-se la un incident procedural.
Este de observat că, prin
încheierea atacată, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii de
sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate în
discuție, cum greșit susține recurenta, așa încât în lipsa unei soluții de
respingere dată menționatei cereri, care să inducă incidența art. 29 alin. (6)
din Legea nr. 47/1992, modificată și completată, această încheiere nu este
susceptibilă de a fi atacată cu recurs, astfel cum rezultă din interpretarea art.
299 alin. (1), potrivit căruia hotărârile date fără drept de apel ca și cele
date în apel sunt supuse recursului, dispozițiile art. 282 alin. (2),
referitoare la încheierile premergătoare, fiind aplicabile în mod
corespunzător, fiind irevocabilă conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.
civ.
Așa fiind, în considerarea
evocatelor dispoziții legale și, deopotrivă, a principiului legalității căilor
de atac, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul îndreptat împotriva
încheierii premergătoare judecății recursului formulat de O.V.D. și de
debitoarea SC N. SRL împotriva sentinței Judecătorului sindic de pe lângă
Tribunalul Iași, menționată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de recurenta O.V.D. împotriva încheierii de ședință din data de 26 ianuarie
2009, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, în dosarul nr. 0041/99/1998,
ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 mai 2009.