ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3083/2009

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 13 octombrie 2008, revizuentul G.R. a solicitat revizuirea deciziei nr. 5264 din 29 septembrie 2008, pronunțată în dosar nr. 27180/3/2005 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în contradictoriu cu intimații Primăria municipiului București și Municipiul București prin Primarul General în temeiul art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. În motivarea cererii se arată că, deși părțile au susținut că aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 10/2001, întrucât imobilul a făcut obiectul Decretului nr. 92/1950, instanța s-a pronunțat pe incidența art. 11 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care imobilul nu a făcut niciodată obiect al unui act de expropriere.

Se mai susține că, instanța nu a considerat motivul de recurs formulat în raport de incidența Titlului VII Cap. V din Legea nr. 247/2005, dar a admis recursul și a acordat toate măsurile reparatorii prin echivalent în condițiile în care s-a solicitat numai măsura compensării prevăzută de art. 10 alin. (8) din Legea nr. 10/2001. Mai mult decât atât se susține că, deși prin motivul de recurs formulat de intimat s-a solicitat aplicarea Titlului VII Cap. V din Legea nr. 247/2005, prin decizia supusă revizuirii se motivează că Legea nr. 247/2005 nu poate fi aplicată unei dispoziții emise sub imperiul legii vechi, dar s-a admis recursul și a fost modificată hotărârea pronunțată de instanța de apel.

În final, susține revizuentul că atâta vreme cât s-a reținut aplicarea Legii nr. 10/2001 în forma veche, dispozitivul cuprinde acordarea de măsuri reparatorii care nu se pot dispune de către Primarul General al municipiului București sau Municipiul București. Instanța a invocat din oficiu excepția tardivității cererii de revizuire, susținând că, în temeiul art. 324 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și curge „de la data comunicării hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare ". Examinând cu prioritate excepția tardivității invocate din oficiu pentru cererea de revizuire întemeiată pe disp.

art. 322 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ., se reține că, în conformitate cu prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti pentru hotărârile de la pct. 1 și 2 de la data pronunțării hotărârii. Din actele dosarului rezultă că termenul de o lună prevăzut de art. 324 pct. 1 și 2 C. proc. civ. a fost depășit, întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a fost dată la 29 septembrie 2008, cu încălcarea termenului legal. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat că legea prevede decăderea pentru nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac și în acest sens, sunt de observat dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc.

civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată să o exercite printr-o împrejurare mai presus de voința sa. Întrucât art. 324 alin. (1) C. proc. civ. stabilește un termen de o lună pentru exercitarea acestei căi de atac, încălcarea acestuia are ca efect pierderea dreptului procedural care nu a fost exercitat în termen, iar cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 va fi respinsă ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2009.