ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.03.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2777/2009

HOTĂRÂRE
10.03.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2777/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ.,

asupra cauzei civile de fată, a reținut următoarele:

1.

Cererea

de chemare în judecată

1.1.

Obiect

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția civilă,

la 17 martie 2005, reclamanta S.B. a solicitat, în

contradictoriu cu intimatul Primarul municipiului Satu Mare, anularea

Dispoziției nr. 534/2005

emisă de

primar, restituirea în natură ori despăgubiri pentru imobilul situat în

Satu

Mare, înscris în C.F. nr. 18882 Satu Mare, nr. top. 4720/16.

1.2.

în fapt

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că din cuprinsul

dispoziției

atacate nu rezultă ce acte lipsesc de la dosarul constituit în temeiul

Legii nr. 10/2001, și

care este motivul pentru care a fost respinsă notificarea.

1.3.

Î

n drept

Reclamanta și-a

întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

2.

Completarea

cererii de chemare în judecată

La 22

septembrie 2005 reclamanta și-a completat cererea inițială

solicitând introducerea în cauză în calitate de

pârâtă a Primăriei municipiului

Satu Mare.

La termenul din 21 noiembrie 2005 instanța „a găsit întemeiată"

cererea

reprezentantului

reclamantei de a fi introdus în cauză Ministerul Finanțelor

Publice.

3.

Conexarea

La termenul din 21 noiembrie 2005 a fost conexat la dosarul 995/2005

dosarul 2824/2005.

4.

Hotărârea

primei instanțe

Prin

sentința civilă nr. 815 D din 22 septembrie 2006, Tribunalul Satu

Mare a admis în parte

cererile conexate și a anulat Dispoziția nr. 534/2005 a

Primarului municipiului Satu Mare. S-a constatat

dreptul reclamantei la

acordarea de

despăgubiri pentru cota de ½ din imobilul teren înscris în C.F.

18882

Satu Mare, nr. top. 4720/16, conform Curtea de Apel Pitești, secția

civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale,

minori și de familie.

V

din

titlul

VII al Legii nr.

247/2005.

Au

fost respinse celelalte capete de cerere. A fost respinsă acțiunea față

de SC T. SA

În considerentele hotărârii s-a arătat că imobilul în litigiu a

aparținut părinților reclamantei, în anul 1963 cota de 2/4 părți din imobil

trecând în

proprietatea statului

cu titlu de donație.

Prin sentința civilă nr.

1292/2006 s-a constatat nulitatea donației.

Imobilul a cărui

restituire s-a solicitat este în proprietatea unei alte

persoane, astfel încât se impune acordarea de titluri de despăgubiri,

conform

Capitolului

V

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

5.

Hotărârea

instanței de apel

Prin decizia civilă nr. 19 A din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea

de

Apel Oradea, secția civilă

mixtă, au fost respinse ca nefondate apelurile

declarate de reclamantă și de pârâtul Statul Român prin Ministerul

Finanțelor

Publice, D.G.F.P. Satu

Mare.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a reținut că în fața instanței de

apel reclamanta a solicitat repetat amânarea

cauzei pentru a depune o expertiză

extrajudiciară din care să rezulte că

imobilul solicitat poate fi restituit în

natură.

Instanța a acordat 5 termene însă reclamanta nu și-a probat pretențiile

iar titlul de proprietate al actualilor

proprietari nu a fost anulat.

Nu s-a dovedit că pârâta SC T.

SA ar deține imobilul din litigiu.

Nu

se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, la data

rămânerii irevocabile a sentinței Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor trebuind să i se conformeze.

Apelul declarat de

pârât este nefondat, Ministerul Finanțelor Publice

fiind administratorul întregului buget al statului, având atribuții de a

pune la

dispoziția Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor

sume pentru plata măsurilor reparatorii cuvenite foștilor proprietari.

6.1. Motive

Împotriva deciziei au declarat

recurs ambii apelanți.

Reclamanta, care și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9

C.

proc. civ., a arătat

următoarele:

Este surprinzătoare

susținerea din apel potrivit căreia nu a fost

încuviințată

expertiza extrajudiciară în condițiile în care reclamanta ajuns nu

doar

să îl contacteze pe expertul C., dar i-a achitat și onorariul necesar. Este

cunoscută criza de experți topografi la Satu Mare „astfel că nu

știu dacă voi avea lucrarea aceasta până la

soluționarea prezentului recurs, voi

încerca, dar o astfel de susținere

într-o decizie a Curții de Apel este de neprimit".

Terenul solicitat se

află în patrimoniul SC T. SA Valoarea terenului conduce la mărirea

patrimoniului acestei unități și reprezintă o îmbogățire a societății în

detrimentul reclamantei.

Se

impune trimiterea cauzei spre rejudecare „cu îndrumarul" de a fi

introdusă în proces

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice a declarat recurs prin

care, după ce a prezentat soluțiile

pronunțate de instanțele de fond, a invocat

faptul

că nu are calitate procesuală în cauză, față de dispozițiile art. 26 alin. (4)

din

Legea nr. 10/2001.

6.2. Analiza făcută de instanța

de recurs

Cât

privește recursul declarat de reclamantă, este de reținut că aspectele

privitoare la

dificultățile sale de a prezenta în etapa recursului o expertiză

extrajudiciară nu se

încadrează în cerințele art. 304 C. proc. civ., care limitează

criticile de

nelegalitate în recurs numai la aspectele prevăzute în text.

Nu

este întemeiată solicitarea de casare cu trimitere spre rejudecare în

vederea introducerii în proces a Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Conform art. 312 C. proc. civ.,

casarea cu trimitere spre

rejudecare poate

fi dispusă numai dacă instanța a cărei hotărâre este recurată a

soluționat procesul fără a intra în cercetarea

fondului ori judecata s-a făcut în

lipsa părții care nu a fost legal

citată atât la administrarea probelor, cât și la

dezbaterea fondului. Dacă s-ar dispune introducerea în cauză a unui

terț ar fi

încălcate limitele

cadrului procesual fixat de însăși reclamanta prin cererea de

chemare în judecată iar instanța de apel a

apreciat corect asupra opozabilității

sentinței.

Cât

privește eventuala îmbogățire fără just temei a SC T. SA, câtă vreme din

dovezile administrate, inclusiv din raportul de expertiză

extrajudiciară depus în recurs, rezultă că terenul ce

formează obiectul

litigiului nu este

stăpânit de această societate, în mod corect instanțele de fond

au

respins cererea de obligare a SC T. SA la măsurile reparatorii prevăzute de

legea specială.

De

vreme ce instanțele de fond au făcut aplicarea corectă a prevederilor legii

materiale incidente în cauză, criticile formulate nu întrunesc cerințele art.

304 pct. 9 C. proc. civ.,

motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. recursul declarat de

reclamantă va fi respins ca nefondat.

Recursul declarat de

pârât va fi anulat pentru motivul prevăzut de art. 133 alin. (2) C. proc. civ.

Conform

art. 46 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și

funcționarea Guvernului României și a

ministerelor, ministrul reprezintă

ministerul

în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și

fizice

din țară și din străinătate, precum și în justiție.

La termenul din 21

octombrie 2008 instanța a pus în vedere

reprezentantului

pârâtului faptul că recursul acestei părți a fost semnat de o

persoană al cărei nume nu este menționat, astfel

încât este necesar să se depună

înscrisuri

din care să rezulte că această persoană a fost abilitată să semneze

recursul.

Cu toate acestea, nu

s-a făcut dovada că ministrul și-ar fi transmis

dreptul de reprezentare către directorul executiv și că acesta, la

rândul lui, ar fi

împuternicit o altă persoană să semneze recursul.

În atare condiții,

semnătura aplicată pe cererea de recurs nu poate să

angajeze pârâtul, iar actul de procedură neratificat de ministrul cu

drept de

reprezentare nu poate produce efecte juridice, fiind lovit de

nulitate în condițiile art. 302

1

alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

recursul

declarat

de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice va fi anulat.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.B.

împotriva deciziei

civile nr. 19 A din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel Oradea, secția civilă mixtă.

Anulează

recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice, D.G.F.P. Satu

Mare împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 10 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-09-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5593/2007
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la 17 mai 2005 reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Sta
ÎCCJ 2006-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3954/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 159 D din 29 aprilie 2004, pronunțată de Tribunalul Satu Mare a fost admisă contestația formulată de contestatorii F.M. și H.A.,
ÎCCJ 2013-12-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5651/2013
ului judecătoresc exercitat (prin Sentința civilă nr. 2194/1999 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, definitivă prin Decizia civilă nr. 1564/Ap din 06 decembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, rămasă irevocabilă prin nerecurare), c
ÎCCJ 2009-11-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9359/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 792/D pronunțată la 29 aprilie 2008, Tribunalul Satu-Mare a admis acțiunea formulată de reclamanta G.Z. la 10 septembrie 2007 în
ÎCCJ 2006-06-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5501/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 2600 din 23 septembrie 2004, Primarul Municipiului Satu Mare, a admis în parte cererea formulată în baza Legii nr. 10/2001 de M.E.E. ș
Sursă