ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2014/2009

Asupra recursului de

față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 513 din 5 iulie 2007

Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de reclamanții C.S. și A.S. în

contradictoriu cu pârâți Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local

al Municipiului Cluj Napoca, acesta din urmă neavând calitate procesuală

pasivă.

În considerentele sentinței s-a reținut că în

conformitate cu sentința civilă nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj, Primarul

Municipiului Cluj Napoca a

emis dispoziția

nr. 4210/2007 prin care a propus acordarea despăgubirilor,

către

reclamanți, în valoare de 2.109.360.000 lei pentru cota de ½ din terenul

de 1000 mp situat în Cluj Napoca.

Prin prezenta cauză a fost contestată

dispoziția nr. 4210/2007, reclamanții solicitând acordarea unui alt teren în

schimb.

Din probele administrate în cauză a rezultat că

municipiul Cluj Napoca nu dispune de imobile, bunuri sau alte servicii care să

poată fi oferite în compensare, iar terenul extravilan pretins de reclamanți în

schimbul celui revendicat, nu este cuprins în lista prevăzută de art. 1 alin.

(5) din Legea 10/2001 și constituie rezervă pentru aplicarea legii fondului

funciar.

Împotriva sentinței au declarat apel

reclamanții solicitând acordarea terenului în schimb, precizând că este

irelevanta necuprinderea lui în lista prevăzută de art. 1 alin. (5) din Legea

10/2001. De asemenea, dispoziția contestată este nulă, nefiind emisă în termen

de 60 de zile.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă

nr. 429 A din 19 noiembrie 2007 a respins apelul ca nefondat reținând că

dispoziția nr. 4210/2007 a fost emisă în conformitate cu dispozitivul sentinței

civile nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj, iar nerespectarea termenului de 60 de

zile pentru emiterea dispoziției nu este de natură să atragă sancțiunea

nulității.

Împotriva deciziei instanței de apel au

declarat recurs reclamanții reiterând motivele de apel, respectiv acordarea

terenului în schimb,

precizând că prin

notificare au optat pentru teren la schimb sau despăgubiri

și nulitatea

dispoziției care nu a fost emisă în termen de 60 de zile. Recurenții nu au

indicat temeiul juridic al recursului, însă analiza criticii formulate face

posibilă încadrarea acesteia în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.

Recursul nu este fondat.

Legea 10/2001 prevede mai multe forme de măsuri

reparatorii de care pot beneficia persoanele îndreptățite, respectiv

restituirea în natură, compensarea cu alte bunuri sau servicii, plata de

despăgubiri.

În cauză, printr-o hotărâre definitivă și

irevocabilă s-a stabilit că reclamanții sunt îndrituiți la acordarea

despăgubirilor în cuantum de

2.109.360.000

lei pentru cota de

1

/

2

din din terenul de 1000 mp situat

în Cluj

Napoca. Ca atare, s-a stabilit cu putere de lucru judecat forma

măsurilor reparatorii la care au dreptul reclamanții. In aceste condiții,

este inadmisibil ca printr-un proces ulterior să

se rediscute forma măsurilor

reparatorii care s-a stabilit în primul

proces.

Emiterea

dispoziției peste termenul de 60 de zile dispus prin sentința

nr. civilă nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj nu conduce la anularea

acesteia, ci, eventual la posibilitatea de a solicita actualizarea sumei

stabilite drept despăgubiri.

În situația în care neemiterea în termen

a dispoziției ar fi adus vreun prejudiciu recurenților reclamanți, aceștia pot

solicita acordarea de despăgubiri, cu condiția de a proba prejudiciul,

întinderea lui și raportul de cauzalitate existent între neemiterea actului în

termen și prejudiciu.

Față de considerentele arătate recursul

nu este fondat și se va respinge ca atare.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanții C.S. și A.S. împotriva deciziei nr. 429 A din 19 noiembrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2009.