ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2014/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 513 din 5 iulie 2007 Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de reclamanții C.S. și A.S. în contradictoriu cu pârâți Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, acesta din urmă neavând calitate procesuală pasivă. În considerentele sentinței s-a reținut că în conformitate cu sentința civilă nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj, Primarul Municipiului Cluj Napoca a emis dispoziția nr. 4210/2007 prin care a propus acordarea despăgubirilor, către reclamanți, în valoare de 2.109.360.000 lei pentru cota de ½ din terenul de 1000 mp situat în Cluj Napoca.

Prin prezenta cauză a fost contestată dispoziția nr. 4210/2007, reclamanții solicitând acordarea unui alt teren în schimb. Din probele administrate în cauză a rezultat că municipiul Cluj Napoca nu dispune de imobile, bunuri sau alte servicii care să poată fi oferite în compensare, iar terenul extravilan pretins de reclamanți în schimbul celui revendicat, nu este cuprins în lista prevăzută de art. 1 alin. (5) din Legea 10/2001 și constituie rezervă pentru aplicarea legii fondului funciar. Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții solicitând acordarea terenului în schimb, precizând că este irelevanta necuprinderea lui în lista prevăzută de art. 1 alin. (5) din Legea 10/2001. De asemenea, dispoziția contestată este nulă, nefiind emisă în termen de 60 de zile.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 429 A din 19 noiembrie 2007 a respins apelul ca nefondat reținând că dispoziția nr. 4210/2007 a fost emisă în conformitate cu dispozitivul sentinței civile nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj, iar nerespectarea termenului de 60 de zile pentru emiterea dispoziției nu este de natură să atragă sancțiunea nulității. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții reiterând motivele de apel, respectiv acordarea terenului în schimb, precizând că prin notificare au optat pentru teren la schimb sau despăgubiri și nulitatea dispoziției care nu a fost emisă în termen de 60 de zile. Recurenții nu au indicat temeiul juridic al recursului, însă analiza criticii formulate face posibilă încadrarea acesteia în pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ. Recursul nu este fondat. Legea 10/2001 prevede mai multe forme de măsuri reparatorii de care pot beneficia persoanele îndreptățite, respectiv restituirea în natură, compensarea cu alte bunuri sau servicii, plata de despăgubiri. În cauză, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă s-a stabilit că reclamanții sunt îndrituiți la acordarea despăgubirilor în cuantum de 2.109.360.000 lei pentru cota de 1 / 2 din din terenul de 1000 mp situat în Cluj Napoca. Ca atare, s-a stabilit cu putere de lucru judecat forma măsurilor reparatorii la care au dreptul reclamanții. In aceste condiții, este inadmisibil ca printr-un proces ulterior să se rediscute forma măsurilor reparatorii care s-a stabilit în primul proces.

Emiterea dispoziției peste termenul de 60 de zile dispus prin sentința nr. civilă nr. 46/2006 a Tribunalului Cluj nu conduce la anularea acesteia, ci, eventual la posibilitatea de a solicita actualizarea sumei stabilite drept despăgubiri. În situația în care neemiterea în termen a dispoziției ar fi adus vreun prejudiciu recurenților reclamanți, aceștia pot solicita acordarea de despăgubiri, cu condiția de a proba prejudiciul, întinderea lui și raportul de cauzalitate existent între neemiterea actului în termen și prejudiciu. Față de considerentele arătate recursul nu este fondat și se va respinge ca atare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C.S. și A.S. împotriva deciziei nr. 429 A din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2009.