ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 63/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată

următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 169 din 26 februarie 2010, Tribunalul Cluj a admis acțiunea

formulată de reclamantul J.T. în contradictoriu cu pârâții primarul municipiului

Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca și a obligat pârâtul primarul municipiului

Cluj-Napoca să emită în favoarea reclamantului dispoziție în vederea soluționării

notificării înregistrată din 22 noiembrie 2009, pentru imobilul înscris în C.F.

Cluj, construcții și teren în suprafață de 1.539 mp, cu propuneri de acordare

de despăgubiri, ținându-se cont de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii,

și să o înainteze C.C.S.D.

Prin Decizia civilă nr. 301/A din 11

noiembrie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de pârâții primarul

municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin primar și a

schimbat în parte sentința civilă nr. 169 din 26 februarie 2010 a Tribunalului

Cluj.

A obligat pârâtul primarul municipiului

Cluj-Napoca să emită în favoarea reclamantului J.T. o dispoziție, în

soluționarea notificării din 22 noiembrie 2001, cu propunere de acordare de

despăgubiri în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, pentru imobilul

teren în suprafață de 639 mp, din C.F. Cluj, ținând seama de despăgubirile

primite cu ocazia exproprierii.

A înlăturat din sentință dispoziția

referitoare la obligația pârâtului primarul municipiului Cluj-Napoca de a

înainta respectiva dispoziție C.C.S.D.

A desființat în parte sentința apelată, în

privința soluției date notificării din 22 noiembrie 2001, cu privire la terenul

de 900 mp, din C.F. Cluj și, în aceste limite, a trimis cauza pentru rejudecare

pe fond la Tribunalul Cluj.

Prin cererea înregistrată la data de 30 mai 2014,

pe rolul Curții de Apel Cluj, petentul J.T.A. a solicitat instanței să

dispună îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și

dispozitivul Deciziei civile nr. 301/A din 11 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea

de Apel Cluj, în sensul de a se menționa în considerentele și dispozitivul

acestei decizii, în mod corect:

- „Obligă pârâtul primarul municipiului

Cluj-Napoca să emită în favoarea reclamantului J.T. o dispoziție, în

soluționarea notificării din 22 noiembrie 2009, cu propunere de acordare de

despăgubiri în condițiile Titlului VII dal Legii nr. 247/2005, pentru

imobilul teren în suprafață de 639 mp și pentru construcția în

suprafață utilă de 148,85 mp, suprafața construită de 123,35 mp din C.F.

Cluj, ținând seama de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii”.

- „Desființează în parte sentința apelată, în

privința soluției date notificării din 22 noiembrie 2001, cu privire la terenul

de 900 mp și pentru construcția cu suprafața utilă de 158 mp,

suprafața construită de 90 mp, din C.F. Cluj și, în aceste limite, trimite

cauza pentru rejudecare pe fond la Tribunalul Cluj”.

Prin încheierea din data de 12 iunie 2014,

Curtea de Apel Cluj a admis în parte cererea de îndreptare a erorii materiale

formulată de petentul J.T.A. și, în consecință:

A îndreptat eroarea materială strecurată în

considerentele și dispozitivul Deciziei civile nr. 301/A din 11 noiembrie 2010,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în sensul că, se va menționa în

considerentele și dispozitivul acestei decizii și că „se mențin restul

dispozițiilor din sentința apelată, referitoare la obligarea pârâtului primarul

municipiului Cluj-Napoca să emită în favoarea reclamantului dispoziție în

vederea soluționării notificării înregistrată din 22 noiembrie 2009, pentru

construcțiile înscrise în C.F. Cluj, cu propuneri de acordare de despăgubiri,

ținându-se cont de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii”.

Curtea de apel a avut în vedere următoarele considerente:

Reclamantul J.T. a introdus pe rolul

Tribunalului Cluj o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, având

ca obiect obligarea pârâților primarul municipiului Cluj-Napoca și a Municipiului

Cluj-Napoca prin primar de a soluționa notificarea din 22 noiembrie 2001, prin

emiterea unei dispoziții de stabilire și acordare de despăgubiri pentru

imobilul expropriat, înscris în C.F. Cluj, construcții și teren în suprafață de

1.539 mp. A solicitat, totodată, obligarea pârâților să înainteze documentația

cu stabilirea despăgubirilor către A.N.S.P.

Prin sentința civilă nr. 169 din 26 februarie

2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost admisă acțiunea și, în consecință,

pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să emită în favoarea

reclamantului dispoziție în vederea soluționării notificării înregistrată din 22

noiembrie 2009, pentru imobilul înscris în C.F. Cluj, construcții și teren în

suprafață de 1.369 mp, cu propuneri de acordare de despăgubiri, ținându-se cont

de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii și să o înainteze C.C.S.D.

S-a reținut, în esență, de către tribunal

faptul că, prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, reclamantul a

solicitat restituirea imobilului situat în Cluj-Napoca, actualmente str. Dorobanților

nr. 109, constând din casă și teren în suprafață de 1.536 mp, înscris în C.F.

Cluj, și care a trecut în proprietatea statului ca efect al Decretului nr. 71/1977,

precum și al Decretului nr. 283/1986, cu plata unor despăgubiri.

Întrucât, în prezent, terenul este ocupat de

blocul de locuințe de pe str. D., garaje, căi de acces, spațiu verde în jurul blocului,

iar o parte din teren se regăsește în incinta Î.P. Cluj-Napoca, nu este

posibilă restituirea în natură a acestuia, astfel că se impune admiterea

acțiunii reclamantului conform dispozitivului sentinței.

Împotriva sentinței Tribunalului Cluj au

declarat apel doar pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin primar și primarul municipiului

Cluj-Napoca, criticând sentința apelată exclusiv cu privire la suprafața de

teren de 900 mp - nu și cu privire la construcții - apelantul primarul municipiului

Cluj-Napoca arătând că nu are calitatea de unitate deținătoare, aceasta fiind,

așa cum de altfel s-a arătat și în fața primei instanțe, Î.P. Cluj-Napoca.

Pârâții apelanți nu au criticat sentința

fondului în ceea ce privește soluția dată cu privire la construcțiile

notificate de reclamant, înscrise în C.F. Cluj, iar reclamantul nu a atacat cu

apel hotărârea primei instanțe.

Pe cale de consecință, în raport de dispozițiile

art. 292, art. 295 C. proc. civ., coroborat cu art. 129 alin. final C. proc.

civ., instanța de apel se putea pronunța doar în limitele investirii sale,

adică doar cu privire la terenul obiect al apelurilor pârâților.

Cu alte cuvinte, dispoziția din sentința

civilă nr. 169 din 26 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care

„pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să emită în favoarea

reclamantului dispoziție în vederea soluționării notificării înregistrată din 22

noiembrie 2009, pentru construcțiile din C.F. Cluj, cu propuneri de acordare de

despăgubiri, ținându-se cont de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii” a

fost menținută de către instanța de apel, în forma dispusă de Tribunalul Cluj.

Din această perspectivă, se constată că,

într-adevăr, s-a omis să se menționeze faptul că se mențin restul dispozițiilor

din sentința apelată, referitoare la construcții.

Prin cererea înregistrată la data de 30 iunie

2014, pârâții primarul municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin primar,

în contradictoriu cu reclamantul J.T., au solicitat instanței să dispună

completarea dispozitivului încheierii civile din data de 12 iunie 2014,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în sensul de a se menționa în dispozitivul

acestei încheieri că se dispune „acordarea de despăgubiri pentru imobilul teren

și construcție în suprafață de 146,85 mp, din C.F. Cluj-Napoca”.

Prin Decizia nr. 674/A din 04 septembrie 2014,

Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a respins cererea de completare a dispozitivului

ca neîntemeiată.

Curtea de apel a reținut următoarele:

Asupra construcțiilor s-a pronunțat

Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 169 din 26 februarie 2010, iar Curtea

de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 301/A din 11 noiembrie 2010, soluționând

apelurile declarate de pârâți, a menținut dispoziția cu privire la aceste

construcții, în forma dispusă de prima instanță, motivat de faptul că nici

reclamantul și nici pârâții nu au atacat cu apel hotărârea tribunalului în ceea

ce privește construcțiile.

Așa fiind, nu se mai impun a fi făcute niciun

fel de alte completări în dispozitivul încheierii civile din 12 iunie 2014, cu

privire la construcții.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au

declarat și motivat recurs pârâții primarul Municipiului Cluj Napoca și

Municipiul Cluj Napoca prin primar.

Prin motivele de recurs, întemeiate pe

prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., recurenții critică

decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj, pentru următoarele

considerente:

Din cuprinsul anexei Decretului de

expropriere nr. 283/1986, rezultă că imobilul compus din teren în suprafață de

639 mp și construcții în suprafață de 146,85 mp, din C.F. Cluj a fost

expropriat.

Acest lucru a fost reținut și în

considerentele Deciziei civile nr. 301/A/2010 a Curții de Apel Cluj, dar

această mențiune nu a mai fost cuprinsă în dispozitivul hotărârii.

În temeiul art. 261 C. proc. civ.,

dispozitivul trebuie să cuprindă în termeni imperativi și lipsiți de echivoc

soluția adoptată de instanță pentru fiecare cerere cu care a fost învestită,

iar considerentele trebuie să justifice această soluție, să cuprindă motivele

care au dus la admiterea sau respingerea fiecărei pretenții.

Susținerile instanței cuprinse în considerentele

deciziei recurate, prin care se arată că primarul municipiului Cluj-Napoca și

Municipiul Cluj-Napoca nu au criticat sentința fondului pe calea apelului în

ceea ce privește soluția dată cu privire la construcțiile notificate de

reclamant, înscrise în C.F. Cluj, nu sunt întemeiate.

În temeiul art. 281

2a

C. proc.

civ., „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau

completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului au recursului, ci numai

în condițiile art. 281-281

2a

”. Prin urmare, legiuitorul a prevăzut o

procedură specială, pe care reclamanții au urmat-o, astfel încât se impune

admiterea recursului promovat și completarea dispozitivului Deciziei civile nr.

674/A din 04 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj, în sensul menționării

acordării de despăgubiri pentru imobilul teren în suprafață de 639 mp și construcție

în suprafață de 146,85 mp, din C.F. Cluj.

Analizând decizia recurată în limita

criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul

nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr. 169 din 26 februarie

2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost admisă acțiunea formulată de

reclamantul J.T. în contradictoriu cu pârâții primarul municipiului Cluj-Napoca

și Municipiul Cluj-Napoca și, în consecință, a fost obligat pârâtul primarul municipiului

Cluj-Napoca să emită în favoarea reclamantului dispoziție în vederea soluționării

notificării înregistrată din 22 noiembrie 2009, pentru imobilul înscris în C.F.

Cluj, construcții și teren în suprafață de 1.369 mp, cu propuneri de acordare

de despăgubiri, ținându-se cont de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii

și să o înainteze C.C.S.D.

Prin Decizia civilă nr. 301/A din 11

noiembrie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de pârâții primarul

municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin primar, a schimbat în

parte sentința civilă nr. 169 din 26 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul

Cluj, în sensul că a obligat pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca să emită

în favoarea reclamantului J.T. o dispoziție, în soluționarea notificării din 22

noiembrie 2001, cu propunere de acordare de despăgubiri în condițiile Titlului

VII al Legii nr. 247/2005, pentru imobilul teren în suprafață de 639 mp, din C.F.

Cluj, ținând seama de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii.

A înlăturat din sentință dispoziția

referitoare la obligația pârâtului primarul municipiului Cluj-Napoca de a

înainta respectiva dispoziție C.C.S.D.

A desființat în parte sentința apelată, în

privința soluției dată notificării din 22 noiembrie 2001, cu privire la terenul

de 900 mp, din C.F. Cluj și, în aceste limite, a fost trimisă cauza pentru

rejudecare pe fond la Tribunalul Cluj.

Prin încheierea din data de 12 iunie 2014,

Curtea de Apel Cluj a îndreptat eroarea materială strecurată în considerentele

și dispozitivul Deciziei civile nr. 301/A din 11 noiembrie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel Cluj, în sensul că, se va menționa în considerentele și

dispozitivul acestei decizii și că „se mențin restul dispozițiilor din sentința

apelată, referitoare la obligarea pârâtului primarul municipiului Cluj-Napoca

să emită în favoarea reclamantului dispoziție în vederea soluționării

notificării înregistrată din 22 noiembrie 2009, pentru construcțiile înscrise

în C.F. Cluj, cu propuneri de acordare de despăgubiri, ținându-se cont de

despăgubirile primite cu ocazia exproprierii”.

Unul din considerentele avute în vedere de

Curtea de Apel Cluj în soluționarea cererii de îndreptare a erorii

materiale a fost acela că, împotriva sentinței civile nr. 169 din 26 februarie 2010,

pronunțată de Tribunalul Cluj, au declarat apel doar pârâții Municipiul

Cluj-Napoca și primarul municipiului Cluj-Napoca, nu și reclamantul J.T.A.,

iar criticile formulate de cei doi apelanți au vizat în mod exclusiv suprafața

de teren de 900 mp, nu și construcțiile notificate de reclamant,

înscrise în C.F. Cluj.

Or, în raport de dispozițiile art. 292, art. 295

C. proc. civ., coroborat cu art. 129 alin. final C. proc. civ., instanța de

apel se putea pronunța doar în limitele investirii sale, adică doar cu privire

la terenul obiect al apelurilor pârâților, nu și cu privire la

construcțiile menționate în cererea de îndreptare a erorii materiale.

Pe cale de consecință, dispoziția din sentința civilă nr. 169 din 26

februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care „pârâtul primarul municipiului

Cluj-Napoca a fost obligat să emită în favoarea reclamantului dispoziție în

vederea soluționării notificării înregistrată din 22 noiembrie 2009, pentru

construcțiile din C.F. Cluj, cu propuneri de acordare de despăgubiri,

ținându-se cont de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii” a fost

menținută de către instanța de apel, în forma dispusă de Tribunalul Cluj.

Prin cererea de completare a dispozitivului

încheierii din data de 12 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, care

constituie obiectul prezentului litigiu, petenții primarul municipiului

Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin primar au solicitat instanței să

menționeze în dispozitivul acestei încheieri că se dispune „acordarea de

despăgubiri pentru imobilul teren și construcție în suprafață de 146,85 mp, din

C.F. Cluj-Napoca”.

Prin decizia recurată, Curtea de Apel Cluj a

reținut că o asemenea completare a dispozitivului încheierii din data de

12 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj nu poate fi dispusă deoarece asupra

construcțiilor s-a pronunțat Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 169 din 26

februarie 2010, iar Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 301/A din 11

noiembrie 2010, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 12

iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, soluționând apelurile declarate de

pârâți, a menținut dispoziția cu privire la aceste construcții, în forma

dispusă de prima instanță, motivat de faptul că nici reclamantul și nici

pârâții nu au atacat cu apel hotărârea tribunalului în ceea ce privește

construcțiile.

Înalta Curte apreciază că dezlegarea dată de

instanța de apel este corectă și nu poate fi înlăturată de

interpretarea pe care recurentul o face cu privire la prevederile art. 281

2a

C. proc. civ.

Este adevărat că, potrivit prevederilor

menționate, „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice

sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului au recursului,

ci numai în condițiile art. 281-281

2a

”, însă, pe de o parte,

încheierea a cărui dispozitiv se cere a fi completat a răspuns tuturor

pretențiilor formulate de pârâți pe calea cererii de îndreptare a

erorii materiale astfel încât completarea acestei încheieri nu s-ar justifica, iar

pe de altă parte, îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice

sau completarea hotărârii la care face referire art. 281

2a

C. proc.

civ. nu se pot fi apreciate decât prin raportare la pretenții deduse

judecății ori la critici formulate prin căile de atac deoarece numai

acestea învestesc în mod legal instanța și trebuie soluționate

prin dispozițiile acesteia.

Pe cale de consecință, față de

dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., art. 261 C. proc. civ.

și art. 295 C. proc. civ., cât timp o pretenție nu a fost dedusă

judecății sau nu a făcut obiect de critică în căile de atac formulate, nu

se poate admite că hotărârea instanței care nu cuprinde o dezlegare a

acestei pretenții sau a unei astfel de critici ar putea fi completată în

procedura prevăzută de art. 281

2a

C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, deși prin

motivele de recurs au fost indicate și prevederile art. 304 pct. 7 și

8 C. proc. civ., niciuna din criticile formulate, astfel cum au fost

dezvoltate, nu poate fi circumscrisă acestor cazuri de modificare a deciziei,

astfel încât nu va exercita controlul judiciar de legalitate din această

perspectivă.

Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâții primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca prin primar

împotriva Deciziei civile nr. 674/A din 4 septembrie 2014 a Curții de Apel

Cluj, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15

ianuarie 2015.