ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1463/2014

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus la data de 2 decembrie 2013, pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca a solicitat instanței ca, în temeiul art. 281 și urm. C. proc. civ., să dispună lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008. În motivarea cererii au fost reproduse: dispozitivul sentinței civile nr. 232 din 24 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj; dispozitivul deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, ambele pronunțate în Dosar civil nr. 1030/117/2008; dispozitivul deciziei civile nr. 6380 din 5 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosar nr. 1030/117/2008, și prin care a fost menținută decizia civilă nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj.

În ceea ce privește menținerea prevederilor din dispoziția atacată, referitoare la acordarea de despăgubiri către reclamant, pârâtul a arătat că, prin referatul din 17 august 2010, întocmit de Instituția Prefectului Județului Cluj, s-a arătat, în esență, că există o neclaritate între dispoziția din decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, prin care se dispune restituirea în natură a terenului, în cotă de 1 / 1 parte, în suprafață de 993,6 mp, în favoarea reclamantului, și menținerea prevederii din dispoziția din 4 februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, cu privire la acordarea de despăgubiri pentru același imobil. Cererea de lămurire a dispozitivului a fost apreciat ca fondată în parte.

În ceea ce privește solicitarea pârâtului, formulată în cuprinsul cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosar nr. 1030/117/2008, de restituire în natură, în favoarea reclamantului, doar a terenului în suprafață de 685 mp, Curtea a constatat că aceasta intră sub incidența autorității de lucru judecat, de care se bucură decizia civilă nr. 304/A/2008, nemaicomportând niciun fel de analiză în actualul cadru procesual.

Astfel, prin decizia civilă nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008, ca urmare a admiterii în parte a apelului reclamantului, a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamant, împotriva dispoziției din 4 februarie 2008, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, cu consecința modificării în parte a acestei dispoziții, în sensul restituirii în natură, în favoarea reclamantului B.I., a întregului teren în cotă de 1 / 1 , în suprafață de 993,6 mp (276 stj.p.), situat în Cluj-Napoca, str. T.M.; au fost menținute restul prevederilor din dispoziția atacată. În esență, în considerentele acestei decizii s-a reținut faptul că, în ceea ce privește terenul în suprafață de 993,6 mp (276 stj.p.), situat în Cluj-Napoca, str. T.M., reclamantul are, prin prisma dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (2)-alin.

(4) din Legea nr. 10/2001, calitatea de persoană îndreptățită la restituirea cotei de 1 / 1 parte din acest teren. Cu ocazia judecării apelului soluționat prin decizia nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, s-a dispus administrarea unei probațiuni în cauză, pentru a se verifica situația juridică și faptică a imobilului litigios. Prin adresa din 29 octombrie 2008, emisă de Municipiul Cluj-Napoca, s-a evidențiat faptul că pentru imobilul în litigiu „înscris în cartea funciară, situat în Cluj-Napoca, str. V.G., nu a mai fost formulată o altă notificare decât cea a reclamantului apelant B.I.”.

În conținutul acestei adrese s-a învederat instanței faptul că, potrivit adresei din 27 octombrie 2008 a Direcției Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, Serviciul Administrare Locuințe, din imobilul în litigiu au fost înstrăinate foștilor chiriași, în baza Legii nr. 112/1995, apartamentele nr. A, B, C și D, în timp ce apartamentul E se află în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, fiind scos din circuitul locativ, datorită stării avansate de degradare. Prin urmare, însăși Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, a comunicat instanței situația juridică a imobilului litigios, în toate adresele depuse la dosarul instanței de apel precizându-se, de către această instituție, că din imobilul litigios au fost vândute doar apartamentele nr. A, B, C și D, fără însă să se facă vreo precizare cu privire la situația terenului.

Împrejurarea că o parte din teren, respectiv, terenul în suprafață de 305 mp, ar fi ocupat de construcție, nu constituie un impediment în restituirea acestui teren în favoarea reclamantului, dat fiind că, în această situație, în favoarea titularilor dreptului de proprietate asupra apartamentelor din respectiva construcție, ar urma să devină incident un drept de superficie. Astfel, prin recursul pe care l-a promovat împotriva deciziei civile nr. 304/A/2008, pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca a criticat decizia recurată doar sub aspectul calității reclamantului de persoană îndreptățită la restituire în baza Legii nr. 10/2001.

Decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj a rămas irevocabilă, prin decizia civilă nr. 6380 din 5 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008, decizie prin care a fost respins ca nefondat atât recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, cât și recursul reclamantului. Drept urmare, Curtea a constatat că în actualul cadru procesual nu se poate repune în discuție decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, sub aspectul celor statuate în cuprinsul său cu privire la teren, decizie care a rămas irevocabilă prin hotărârea instanței supreme, bucurându-se deci, de putere de lucru judecat. Pe cale de consecință, Curtea a constatat că această primă solicitare din cererea de lămurire a dispozitivului nu este întemeiată.

Cu privire la solicitarea din cererea de lămurire a dispozitivului, privitoare la precizarea dispozițiilor ce urmează să fie menținute din dispoziția din 4 februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Curtea a constatat că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce urmează a fi expuse: Întrucât prin decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj s-a dispus restituirea întregului teren în favoarea reclamantului, este evident că se impune înlăturarea din dispoziția din 4 februarie 2008, din art. 5, a acelei prevederi prin care „se propune acordarea de despăgubiri pentru terenul construit în suprafață de 305 mp, situat în Cluj-Napoca, str. T.M., în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlului VII al Legii nr. 247/2005, în favoarea revendicatorului menționat la art. 1 din prezenta dispoziție”, precum și înlăturarea, din art. 1, a acelei prevederi prin care se arată că „se restituie cota de 2 / 3 parte din terenul-curte în suprafață de 689 mp, din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, str. T.M.

în favoarea domnului B.I., domiciliat în București, sector nr. 2”. În temeiul art. 281 1 alin. (1) C. proc. civ., au fost menținute din dispoziția atacată din 4 februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, acele prevederi care nu contravin celor statuate prin decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj. Așa fiind, în temeiul considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 281 1 alin. (1) și art. 281 3 C. proc. civ., Curtea a admis în parte cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj.

Împotriva încheierii de ședință din 13 februarie 2014 Curții de Apel Cluj, secția civilă, a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, care a susținut următoarele motive de nelegalitate: Soluția pronunțată de către Curtea de Apel Cluj a fost pronunțată prin interpretarea greșită a actului dedus judecații, schimbând natura și înțelesul neîndoielnic al acestuia, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că în mod greșit Curtea de Apel Cluj a reținut că nu se poate repune în discuție decizia nr. 304A/2008 a acestei instanțe cu privire la teren.

În speță, așa cum s-a învederat instanței de apel, pârâtul și-a îndeplinit obligația care îi revenea conform deciziei civile nr. 304/A/2008, potrivit adresei din 20 iulie 2010, însă, în mod temeinic a solicitat instanței să constate, respectiv să lămurească aspectul cu privire la restituirea în natură a întregului teren, în cota de 1 / 1 , în suprafață de 993,6 mp (276 stj.p.) având în vedere faptul că pe acest teren există edificată o construcție (5 apartamente, înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995). Ca atare, se consideră că instanța de judecată trebuia să lămurească aspectul privind restituirea cotei de 1 / 1 parte, respectiv suprafața de 993,6 mp (276 stj.p.). În cauza dedusă judecății, prin menținerea restituirii în natură a întregului teren, în cota de 1 / 1 , în suprafața de 993,6 mp, situat în Cluj-Napoca, str. T.M.

se consideră că în favoarea reclamantului operează principiul îmbogățirii fără justă cauză. Prin urmare, dat fiind faptul că, cumpărătorilor apartamentelor li s-a atribuit și cota parte din terenul aferent acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995 și ale Legii nr. 18/1991, de altfel, înscriși în cartea funciară, iar, contractele de vânzare-cumpărare nu au fost atacate și nu s-a constatat nulitatea lor (până la proba contrarie, actul de vânzare-cumpărare, apare ca fiind realizat cu respectarea legii), situație față de care, se consideră că în mod neîntemeiat instanța de apel, a apreciat că asupra terenului în suprafața de 305 mp, ar urma să devină incident un drept de superficie.

Prin urmare, rezultă astfel efectul confuziei instanței cu privire la natura actului dedus judecății, acesta constatând în principal într-o greșită individualizare a imobilului restituit (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.). Totodată, potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent în cazul în care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, iar potrivit art. 20 alin. (2), în cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, persoana îndreptățită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil.

Pe de altă parte, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, articol nou introdus prin Legea nr. 1/2009, nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995, cu respectarea condițiilor cerute de lege, trecute în proprietatea statului. Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed: Prima critică a recurentului ce vizează reținerea de către instanța de apel a autorității de lucru judecat în ceea ce privește situația terenului în litigiu nu este fondată.

În mod corect Curtea de Apel Cluj a constatat că solicitarea pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca, formulată în cuprinsul cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 304A din 13 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj de restituire în natură doar a suprafeței de teren de 685 mp, a intrat sub incidența autorității de lucru judecat, nemaicomportând critici sub acest aspect în cadrul prezentei cereri de lămurire a dispozitivului. S-a consemnat în considerentele deciziei nr. 304A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj că în mod just s-a reținut că nu este posibilă restituirea întregului teren și a tuturor apartamentelor imobilului în condițiile în care apartamentele nr. A-D au fost înstrăinate în condițiile Legii nr. 112/1995, aflându-se în proprietatea altor persoane, fiind incidente dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia civilă nr. 6380 din 5 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile declarate de reclamanții B.I. și Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 304A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, în recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca neinvocându-se critici privind soluția de restituire în natură a terenului înscris în cartea funciară în favoarea reclamantului, susținându-se doar eronata soluționare a cauzei sub aspectul calității reclamantului de persoană îndreptățită la restituire în temeiul Legii nr. 10/2001. Din moment ce a reținut în încheierea recurată că, nu există critici formulate de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate al reclamantului, instanța nu mai putea face aprecieri pe fondul cauzei.

Eventualele nemulțumiri legate de restituirea terenului în litigiu în favoarea reclamantului, prin decizia nr. 304A/2008 a Curții de Apel Cluj puteau fi valorificate exclusiv prin intermediul căii de atac a recursului și nu pe calea cererii de lămurire a dispozitivului deciziei respective. Se invocă de către recurentul-pârât incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ. Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. este necesar ca instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, să schimbe natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Pentru a opera motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. este necesar ca hotărârea recurată să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii sau să fie lipsită de temei legal. Aceste critici vizează aspecte de nelegalitate ale deciziei care puteau fi valorificate doar pe calea recursului, pe care instanța le-a dezlegat, dar care exced cadrului procesual al cererii de lămurire a dispozitivului deciziei respective. Dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. prevăd că se poate dispune lămurirea dispozitivului unei decizii atunci când sunt necesare lămuri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea acestuia. Uzând de această procedură de lămurire a dispozitivului hotărârii întemeiată pe art. 281 1 C. proc. civ. nu se pot pune în discuție probleme de fond, de interpretare a actului juridic dedus judecății sau de aplicare a dispozițiilor legale incidente, ci se pot doar interpreta măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește.

Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când din culpa instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce ar putea genera dificultăți la executare. Acele considerente din cuprinsul încheierii de lămurire prin care s-au făcut referiri la aspectele de nelegalitate exced deci posibilității instanței de a se pronunța pe aceste critici ce au intrat în puterea de lucru judecat.

Pentru aceste considerente, având în vedere că s-a dispus prin admiterea în parte a cererii formulate de Primarul Municipiului Cluj-Napoca lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 304A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj prin menținerea din dispoziția din 4 februarie 2008 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3 alin. (1), art. 3 alin. (2), art. 4 și art. 5 și prin înlăturarea altor prevederi din art. 5 și art. 1, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat și va menține încheierea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva încheierii de ședință din 13 februarie 2014 Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2014.