ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1463/2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1463/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub numărul de mai

sus la data de 2 decembrie 2013, pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca a

solicitat instanței ca, în temeiul art. 281 și urm. C. proc. civ., să dispună

lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a

Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008.

În motivarea cererii au

fost reproduse: dispozitivul sentinței civile nr. 232 din 24 aprilie 2008 a Tribunalului

Cluj; dispozitivul deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel

Cluj, ambele pronunțate în Dosar civil nr. 1030/117/2008; dispozitivul deciziei

civile nr. 6380 din 5 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

în Dosar nr. 1030/117/2008, și prin care a fost menținută decizia civilă nr. 304/A

din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj.

În ceea ce privește menținerea

prevederilor din dispoziția atacată, referitoare la acordarea de despăgubiri către

reclamant, pârâtul a arătat că, prin referatul din 17 august 2010, întocmit de Instituția

Prefectului Județului Cluj, s-a arătat, în esență, că există o neclaritate între

dispoziția din decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, prin care se

dispune restituirea în natură a terenului, în cotă de

1

/

1

parte, în suprafață de 993,6 mp, în favoarea reclamantului, și menținerea prevederii

din dispoziția din 4 februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca,

cu privire la acordarea de despăgubiri pentru același imobil.

Cererea de lămurire a

dispozitivului a fost apreciat ca fondată în parte.

În ceea ce privește solicitarea

pârâtului, formulată în cuprinsul cererii de lămurire a dispozitivului deciziei

civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosar

nr. 1030/117/2008, de restituire în natură, în favoarea reclamantului, doar a terenului

în suprafață de 685 mp, Curtea a constatat că aceasta intră sub incidența autorității

de lucru judecat, de care se bucură decizia civilă nr. 304/A/2008, nemaicomportând

niciun fel de analiză în actualul cadru procesual.

Astfel, prin decizia civilă

nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008,

ca urmare a admiterii în parte a apelului reclamantului, a fost admisă în parte

plângerea formulată de reclamant, împotriva dispoziției din 4 februarie 2008, emisă

de Primarul municipiului Cluj-Napoca, cu consecința modificării în parte a acestei

dispoziții, în sensul restituirii în natură, în favoarea reclamantului B.I., a întregului

teren în cotă de

1

/

1

, în suprafață de 993,6 mp (276 stj.p.),

situat în Cluj-Napoca, str. T.M.; au fost menținute restul prevederilor din dispoziția

atacată.

În esență, în considerentele

acestei decizii s-a reținut faptul că, în ceea ce privește terenul în suprafață

de 993,6 mp (276 stj.p.), situat în Cluj-Napoca, str. T.M., reclamantul are, prin

prisma dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (2)-alin. (4) din

Legea nr. 10/2001, calitatea de persoană îndreptățită la restituirea cotei de

1

/

1

parte din acest teren.

Cu ocazia judecării apelului

soluționat prin decizia nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, s-a dispus administrarea

unei probațiuni în cauză, pentru a se verifica situația juridică și faptică a imobilului

litigios.

Prin adresa din 29

octombrie 2008, emisă de Municipiul Cluj-Napoca, s-a evidențiat faptul că pentru

imobilul în litigiu „înscris în cartea funciară, situat în Cluj-Napoca, str. V.G.,

nu a mai fost formulată o altă notificare decât cea a reclamantului apelant B.I.”.

În conținutul acestei

adrese s-a învederat instanței faptul că, potrivit adresei din 27 octombrie 2008

a Direcției Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, Serviciul Administrare

Locuințe, din imobilul în litigiu au fost înstrăinate foștilor chiriași, în baza

Legii nr. 112/1995, apartamentele nr. A, B, C și D, în timp ce apartamentul E se

află în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, fiind scos

din circuitul locativ, datorită stării avansate de degradare.

Prin urmare, însăși Primăria

Municipiului Cluj-Napoca, prin Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății,

a comunicat instanței situația juridică a imobilului litigios, în toate adresele

depuse la dosarul instanței de apel precizându-se, de către această instituție,

că din imobilul litigios au fost vândute doar apartamentele nr. A, B, C și D, fără

însă să se facă vreo precizare cu privire la situația terenului.

Împrejurarea că o parte

din teren, respectiv, terenul în suprafață de 305 mp, ar fi ocupat de construcție,

nu constituie un impediment în restituirea acestui teren în favoarea reclamantului,

dat fiind că, în această situație, în favoarea titularilor dreptului de proprietate

asupra apartamentelor din respectiva construcție, ar urma să devină incident un

drept de superficie.

Astfel, prin recursul

pe care l-a promovat împotriva deciziei civile nr. 304/A/2008, pârâtul Primarul

Municipiului Cluj-Napoca a criticat decizia recurată doar sub aspectul calității

reclamantului de persoană îndreptățită la restituire în baza Legii nr. 10/2001.

Decizia civilă nr. 304/A/2008

a Curții de Apel Cluj a rămas irevocabilă, prin decizia civilă nr. 6380 din 5

iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosar nr. 1030/117/2008,

decizie prin care a fost respins ca nefondat atât recursul declarat de pârâtul Primarul

Municipiului Cluj-Napoca, cât și recursul reclamantului.

Drept urmare, Curtea a

constatat că în actualul cadru procesual nu se poate repune în discuție decizia

civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj, sub aspectul celor statuate în cuprinsul

său cu privire la teren, decizie care a rămas irevocabilă prin hotărârea instanței

supreme, bucurându-se deci, de putere de lucru judecat.

Pe cale de consecință,

Curtea a constatat că această primă solicitare din cererea de lămurire a dispozitivului

nu este întemeiată.

Cu privire la solicitarea

din cererea de lămurire a dispozitivului, privitoare la precizarea dispozițiilor

ce urmează să fie menținute din dispoziția din 4 februarie 2008, emisă de Primarul

Municipiului Cluj-Napoca, Curtea a constatat că aceasta este întemeiată, pentru

motivele ce urmează a fi expuse:

Întrucât prin decizia

civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel Cluj s-a dispus restituirea întregului teren

în favoarea reclamantului, este evident că se impune înlăturarea din dispoziția

din 4 februarie 2008, din art. 5, a acelei prevederi prin care „se propune acordarea

de despăgubiri pentru terenul construit în suprafață de 305 mp, situat în Cluj-Napoca,

str. T.M., în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor

aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlului VII al Legii nr. 247/2005,

în favoarea revendicatorului menționat la art. 1 din prezenta dispoziție”, precum

și înlăturarea, din art. 1, a acelei prevederi prin care se arată că „se restituie

cota de

2

/

3

parte din terenul-curte în suprafață de 689 mp,

din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, str. T.M. în favoarea domnului B.I.,

domiciliat în București, sector nr. 2”.

În temeiul art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., au fost menținute din dispoziția atacată din 4

februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, acele prevederi care

nu contravin celor statuate prin decizia civilă nr. 304/A/2008 a Curții de Apel

Cluj.

Așa fiind, în temeiul

considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 281

1

alin.

(1) și art. 281

3

C. proc. civ., Curtea a admis în parte cererea de lămurire

a dispozitivului deciziei civile nr. 304/A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel

Cluj.

Împotriva încheierii de

ședință din 13 februarie 2014 Curții de Apel Cluj, secția civilă, a declarat recurs

pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, care a susținut următoarele motive de

nelegalitate:

Soluția pronunțată de

către Curtea de Apel Cluj a fost pronunțată prin interpretarea greșită a actului

dedus judecații, schimbând natura și înțelesul neîndoielnic al acestuia, potrivit

dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și este nelegală, fiind dată cu încălcarea

și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că în mod greșit

Curtea de Apel Cluj a reținut că nu se poate repune în discuție decizia nr. 304A/2008

a acestei instanțe cu privire la teren.

În speță, așa cum s-a

învederat instanței de apel, pârâtul și-a îndeplinit obligația care îi revenea conform

deciziei civile nr. 304/A/2008, potrivit adresei din 20 iulie 2010, însă, în mod

temeinic a solicitat instanței să constate, respectiv să lămurească aspectul cu

privire la restituirea în natură a întregului teren, în cota de

1

/

1

,

în suprafață de 993,6 mp (276 stj.p.) având în vedere faptul că pe acest teren există

edificată o construcție (5 apartamente, înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995).

Ca atare, se consideră

că instanța de judecată trebuia să lămurească aspectul privind restituirea cotei

de

1

/

1

parte, respectiv suprafața de 993,6 mp (276 stj.p.).

În cauza dedusă judecății,

prin menținerea restituirii în natură a întregului teren, în cota de

1

/

1

,

în suprafața de 993,6 mp, situat în Cluj-Napoca, str. T.M. se consideră că în favoarea

reclamantului operează principiul îmbogățirii fără justă cauză.

Prin urmare, dat fiind

faptul că, cumpărătorilor apartamentelor li s-a atribuit și cota parte din terenul

aferent acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995 și ale Legii

nr. 18/1991, de altfel, înscriși în cartea funciară, iar, contractele de vânzare-cumpărare

nu au fost atacate și nu s-a constatat nulitatea lor (până la proba contrarie, actul

de vânzare-cumpărare, apare ca fiind realizat cu respectarea legii), situație față

de care, se consideră că în mod neîntemeiat instanța de apel, a apreciat că asupra

terenului în suprafața de 305 mp, ar urma să devină incident un drept de superficie.

Prin urmare, rezultă astfel

efectul confuziei instanței cu privire la natura actului dedus judecății, acesta

constatând în principal într-o greșită individualizare a imobilului restituit (art.

304 pct. 8 C. proc. civ.).

Totodată, potrivit

art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent în cazul în

care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995,

cu modificările ulterioare, iar potrivit art. 20 alin. (2), în cazul în care imobilul

a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare,

persoana îndreptățită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru

valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil.

Pe de altă parte, potrivit

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, articol nou introdus prin Legea

nr. 1/2009, nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au

fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995, cu respectarea condițiilor cerute de

lege, trecute în proprietatea statului.

Analizând recursul declarat

prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs invocate, Înalta

Curte de Casație și Justiție, constată că acesta este nefondat pentru considerentele

ce succed:

Prima critică a recurentului

ce vizează reținerea de către instanța de apel a autorității de lucru judecat

în ceea ce privește situația terenului în litigiu nu este fondată.

În mod corect Curtea de

Apel Cluj a constatat că solicitarea pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca,

formulată în cuprinsul cererii de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr.

304A din 13 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj de restituire în natură

doar a suprafeței de teren de 685 mp, a intrat sub incidența autorității de lucru

judecat, nemaicomportând critici sub acest aspect în cadrul prezentei cereri de

lămurire a dispozitivului.

S-a consemnat în considerentele

deciziei nr. 304A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj că în mod just s-a

reținut că nu este posibilă restituirea întregului teren și a tuturor apartamentelor

imobilului în condițiile în care apartamentele nr. A-D au fost înstrăinate în condițiile

Legii nr. 112/1995, aflându-se în proprietatea altor persoane, fiind incidente dispozițiile

art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia civilă

nr. 6380 din 5 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile

declarate de reclamanții B.I. și Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei

nr. 304A din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, în recursul declarat de pârâtul

Primarul Municipiului Cluj-Napoca neinvocându-se critici privind soluția de restituire

în natură a terenului înscris în cartea funciară în favoarea reclamantului, susținându-se

doar eronata soluționare a cauzei sub aspectul calității reclamantului de persoană

îndreptățită la restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.

Din moment ce a reținut

în încheierea recurată că, nu există critici formulate de pârâtul Primarul Municipiului

Cluj-Napoca în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate al reclamantului,

instanța nu mai putea face aprecieri pe fondul cauzei.

Eventualele nemulțumiri

legate de restituirea terenului în litigiu în favoarea reclamantului, prin decizia

nr. 304A/2008 a Curții de Apel Cluj puteau fi valorificate exclusiv prin intermediul

căii de atac a recursului și nu pe calea cererii de lămurire a dispozitivului deciziei

respective.

Se invocă de către recurentul-pârât

incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ.

Pentru a fi incident motivul

de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. este necesar ca instanța,

interpretând greșit actul juridic dedus judecății, să schimbe natura ori înțelesul

lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Pentru a opera motivul

de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este necesar ca hotărârea

recurată să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii sau să fie lipsită

de temei legal.

Aceste critici vizează

aspecte de nelegalitate ale deciziei care puteau fi valorificate doar pe calea recursului,

pe care instanța le-a dezlegat, dar care exced cadrului procesual al cererii de

lămurire a dispozitivului deciziei respective.

Dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ. prevăd că se poate dispune lămurirea dispozitivului unei decizii atunci

când sunt necesare lămuri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea acestuia.

Uzând de această procedură

de lămurire a dispozitivului hotărârii întemeiată pe art. 281

1

C. proc.

civ. nu se pot pune în discuție probleme de fond, de interpretare a actului juridic

dedus judecății sau de aplicare a dispozițiilor legale incidente, ci se pot doar

interpreta măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește.

Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când din culpa

instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce ar putea genera

dificultăți la executare.

Acele considerente din

cuprinsul încheierii de lămurire prin care s-au făcut referiri la aspectele de nelegalitate

exced deci posibilității instanței de a se pronunța pe aceste critici ce au intrat

în puterea de lucru judecat.

Pentru aceste considerente,

având în vedere că s-a dispus prin admiterea în parte a cererii formulate de Primarul

Municipiului Cluj-Napoca lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 304A din 13

noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj prin menținerea din dispoziția din 4

februarie 2008 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca a prevederilor art. 1,

art. 2, art. 3 alin. (1), art. 3 alin. (2), art. 4 și art. 5 și prin înlăturarea

altor prevederi din art. 5 și art. 1, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge

recursul ca nefondat și va menține încheierea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva încheierii

de ședință din 13 februarie 2014 Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 16 mai 2014.