ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 124/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 noiembrie 2005 reclamanții P.D. și P.A. au chemat în judecată SC L. SA Cluj solicitând ca prin hotărârea ce va a fi pronunțată în cauză să se dispună obligarea pârâtei la plata dividendelor ce li se cuvin pe anii 2002 - 2004 și dobânda legală pentru neplata acestora în termen de 8 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat; obligarea pârâtei la răscumpărarea acțiunilor pe care pârâții le dețin în societate cu plata către aceștia a prețului reprezentând valoarea de înregistrare a acțiunilor în contabilitatea societății, prin retragerea lor din societate, iar în caz de refuz încuviințarea vânzării lor prin ofertă publică, cu cheltuieli de judecată.

Au arătat în cererea lor că sunt acționari în societatea SC L. SA Cluj Napoca deținând împreună 108.764 acțiuni din care 79.476 revin reclamantului și 29.288 acțiuni revin reclamantei, precizând că pentru perioada 2000 - 2004 nu le-au fost acordate dividendele deși societatea pârâtă a înregistrat profit. Au precizat că pârâta este o societate pe acțiuni de tip închis și nu pot tranzacționa acțiunile pe piața bursieră sau extrabursieră și ținând cont de faptul că managementul societății este defectuos pierzându-și importante segmente de piață, au hotărât retragerea lor din societate, adresând conducerii societății numeroase solicitări în scopul răscumpărării acțiunilor, cu respectarea art. 13 din actul constitutiv al societății, societatea respingându-le ofertele.

Au solicitat de asemenea ca valoarea reală a acțiunilor emise de societate cu care acestea sunt înscrise în contabilitate să fie avută în vedere la plata prețului ca urmare a răscumpărării acțiunilor deoarece dacă s-ar avea în vedere valoarea nominală înscrisă pe titlu ar opera o îmbogățire fără justă cauză a cumpărătorului. Ulterior și-au precizat acțiunea în sensul că valoarea dividendelor pretinse pentru anii 2002 - 2004 se ridică la suma de 30.000 RON iar valoarea pentru cele 108.764 acțiuni deținute de reclamanți raportată la valoarea de contabilitate este de 171.847,12 RON și ținând cont de dubla calitate de acționari și membri PAS ai reclamanților, aceștia au solicitat introducerea în proces în calitate de pârâtă și a Asociației PAS L. Temeiul de drept al acțiunii a fost precizat a fi art. 67, art. 123 alin. (3), art. 132 alin. (3), art. 103 și urm. și art. 134 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Intimata a formulat întâmpinare precizând că niciodată nu a fost o societate de tip deschis nefiind tranzacționată pe bursă, fapt arătat și de către Comisia Națională a Valorilor Imobiliare prin atestatul nr. 402 din 4 noiembrie 2004 care confirmă că pârâta nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerată emitentă de valori mobiliare, astfel că cererea nu se află sub incidența art. 134 din Legea nr. 31/1990 republicată, societatea neschimbându-și niciodată forma. Pe timpul procesului reclamantul P.D. a decedat și ca urmare drepturile sale procesuale s-a constatat a fi exercitate de către reclamanta P.A. în calitate de soție supraviețuitoare și P.D.C. fiul defunctului introdus în cauză în calitate de reclamant.

Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamanților P.A. și P.D.C., lipsa calității procesuale a pârâtei SC L. SA și excepția inadmisibilității acțiunii. Tribunalul Comercial Cluj prin sentința comercială nr. 6540/2007 pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 2007 a respins excepțiile invocate de pârâta SC L. SA privind lipsa calității procesuale a reclamanților P.A. și P.D.C., lipsa calității procesuale a pârâtei SC L. SA precum și excepția inadmisibilității acțiunii. A admis în parte acțiunea precizată și extinsă a reclamanților P.A. și P.D.C. îndreptată împotriva pârâtelor SC L. SA și Asociația L. „Programul Acțiunilor Salariaților", a încuviințat retragerea reclamanților din SC L. SA, a obligat pârâta să cumpere acțiunile reclamanților în valoare de 1,637523875 lei pe acțiune după cum urmează: 29.288 acțiuni deținute de reclamanta P.A.

cu o valoare de 47.959,799 lei; 79.476 acțiuni deținute de reclamanții P.A. și P.D.C. în calitate de moștenitori ai defunctului P.D., cu o valoare de 130.143,847 lei. A respins ca neîntemeiate cererile reclamanților privind obligarea pârâtei SC L. SA să le plătească dividendele aferente anilor 2002 - 2004 și dobânda legală calculată asupra cuantumului dividendelor, cererile reclamanților privind încuviințarea acțiunilor prin ofertă publică în cazul refuzului pârâtei de a cumpăra acțiunile reclamanților precum și cererile reclamanților privind obligarea pârâtei la plata sumei de 85.031,5422 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 55.894 acțiuni pretins a fi deținute de reclamanți la SC S.F.

SA Satu Mare, cu cheltuieli de judecată în sumă de 3.676,2 lei. Cu privire la fondul litigiului instanța a analizat aplicarea în speță și interpretarea dispozițiilor art. 134 din Legea nr. 31/1990, reținând că retragerea reclamanților din societate este condiționată de schimbarea formei societății și că acționarilor le este recunoscută o protecție juridică de a se retrage din societate în momentul în care nu și-au exprimat consimțământul pentru modificarea formei societății, situație față de care analizând înscrisurile din dosarul cauzei a constatat că acestea fac dovada transformării societății dintr-o societate pe acțiuni de tip deschis într-o societate pe acțiuni de tip închis.

În AGEA din cadrul SC L. SA s-a hotărât modificarea actului constitutiv al societății respectiv art. 2 din Capitolul I al actului constitutiv care se referă la forma juridică a societății, textul modificat prevăzând că SC L. SA este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni de tip închis care-și desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv iar actul adițional autentificat sub nr. 3452 din 24 noiembrie 2004, care a prevăzut modificarea, a fost menționat în Registrul Comerțului. În acest context instanța constatând că reclamanții sunt în drept să ceară retragerea din societate, a dispus efectuarea unei expertize contabile care să stabilească valoarea din contabilitate a acțiunilor deținute de reclamanți în societatea pârâtă și urmare a acestei expertize expertul a stabilit că valoarea totală a acțiunilor reclamanților este 178.103,6467 lei, reclamantei P.A.

care deține 29.288 acțiuni revenindu-i suma de 47.959,799 lei iar reclamanților P.A. și P.D.C. în calitate de moștenitori ai defunctului P.D. revenindu-le suma de 130.143,847 lei. Instanța a apreciat neîntemeiat petitul reclamanților privind obligarea societății pârâte la plata dividendelor aferente anilor 2002 - 2004 pentru exercițiul financiar 2002, 2003, 2004 deoarece pârâta a adoptat hotărâri ale adunării generale ordinare și extraordinare asupra profitului aferent fiecărui an, tară a fi repartizată vreo sumă de bani cu titlu de dividende și că dacă reclamanții au considerat că au fost vătămați în drepturile lor prin aceste hotărâri aveau la dispoziție art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Neîntemeiat s-a constatat a fi și capătul de cerere privind încuviințarea vânzării acțiunilor prin ofertă publică în cazul în care pârâta SC L. SA refuză să cumpere acțiunile reclamanților întrucât dispozițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990 prevăd expres modalitatea de răscumpărare a acțiunilor în caz de retragere, modalitate de care reclamanții au uzat cerând retragerea din societate și răscumpărarea acțiunilor. Cu privire la cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la plata sumei de 85.031,5422 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 55.894 acțiuni pretins a fi deținute de reclamanți la SC S.F. SA Satu Mare instanța a apreciat că interesele reclamanților acționari ai SC L. SA privite prin perspectiva faptului că pârâta deține titlul de participare la capitalul social al SC S.F.

SA nu sunt vătămate, drepturile lor fiind recunoscute întrucât la calcularea valorii din contabilitate a acțiunilor SC L. SA, s-a avut în vedere acest aspect, valoarea fiind calculată ca diferență dintre total active în care intră și activele financiare și total datorii, astfel că și acest capăt de cerere s-a constatat a fi neîntemeiat. Împotriva acestei decizii au declarat apel atât reclamanții P.D.C. și P.A. cât și pârâta SC L. SA Cluj Napoca. Reclamanții și-au întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art. 287 și urm. C. proc. civ. invocând greșita soluționare a capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 85.031,5422 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 55.894 acțiuni cumpărate de societate cu dividendele cuvenite reclamanților, de la SC S.F.

SA Satu Mare, instanța de fond fiind în eroare când a dezlegat pricina deoarece conform expertizei contabile și a suplimentului de expertiză întocmită în cauză valoarea în contabilitate a unei acțiuni la SC L. SA Cluj Napoca este de 1,637523875 lei/acțiune, iar valoarea în contabilitate a unei acțiuni la SC S.F. SA Satu Mare este de 1,5213 lei/acțiune și de vreme ce expertul contabil face distincție între valoarea în contabilitate a acțiunilor emise de SC L. SA Cluj Napoca și a celor emise de SC S.F. SA Satu Mare, este clar că valoarea acestora din urmă nu a fost inclusă în valoarea contabilă a celor dintâi, așa cum greșit a reținut instanța fondului. Eroarea de judecată comisă de prima instanță se extinde și asupra faptului că instanța a omis a lua în considerare un fapt esențial și anume că prețul plătit de SC L. SA Cluj Napoca în favoarea A.V.A.S.

ca vânzător al acțiunilor emise de SC S.F. SA Satu Mare s-a achitat din dividendele cuvenite acționarilor SC L. SA Cluj Napoca și că, din această perspectivă neacordarea procentului de 1,35955% cuvenit reclamanților așa cum a stabilit raportul de expertiză, din totalul de 4.111.230 acțiuni cumpărare de SC L. SA Cluj Napoca de la SC S.F. SA Satu Mare a constituit un fapt păgubitor pentru reclamanți, evaluarea acesteia fiind făcută la nivelul sumei de 85.031,5422 lei. O altă eroare la care reclamanții fac referire în apelul lor constă în aceea că judecătorul fondului nu a luat în considerare că după cumpărarea acțiunilor de la SC S.F. SA Satu Mare pârâta nu și-a majorat capitalul social cu valoarea acestor acțiuni astfel că nemajorându-și capitalul social este exclusă includerea valorii acțiunilor cumpărate în valoarea acțiunilor emise de SC L. SA Cluj Napoca.

De asemenea reclamanții au atacat soluția instanței de fond și sub aspectul respingerii cererii privind obligarea pârâtei la plata dividendelor învederând că a fost respins și capătul de cerere privind recunoașterea dreptului acestora de a-și primi partea din acțiunile cumpărate de societate de la SC S.F. SA Satu Mare cu banii pe care ei erau îndreptățiți să-i primească cu titlu de dividende, astfel că instanța a comis o dublă încălcare a drepturilor lor legitime în calitate de acționari creându-se fără temei legal avantaje pentru unii acționari și dezavantaje pentru reclamanți care și-au exprimat dorința să se retragă din societate. Apelul declarat de pârâtă a fost întemeiat pe art. 282 și urm. C. proc.

civ. și a fost îndreptat împotriva modului de soluționare a capătului de cerere privind retragerea reclamanților din societate deoarece în mod greșit instanța de fond a reținut modificarea statutului pârâtei din societate deschisă în societate închisă, în acest sens nefiind invocate mijloacele probatorii care au dus la stabilirea acestei convingeri și fără a se face în fapt, în vreun fel, dovada că SC L. SA Cluj Napoca a avut vreodată statut de societate deschisă, că hotărârea AGEA din 1 octombrie 2004 nu face decât să complinească o lipsă și anume să precizeze forma juridică a societății, nefiind vorba în această hotărâre de o modificare de fond care ar aduce vreo schimbare a formei juridice a societății ci doar, precizarea unei stări preexistente astfel că, instanța a aplicat discreționar și părtinitor prevederile art. 134 din Legea nr. 31/1990.

Susținând acest motiv recurenta pârâtă a arătat că instanța de fond, deși a reținut existența ca material probator al scriptului intitulat „atestat nr. 402 din 04 noiembrie 2004" emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a făcut abstracție de acest act neacordându-i vreo semnificație, cu toate că în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, atestatele sunt acte prin care C.N.V.M. confirmă ori recunoaște situații sau calități, raportări ori comunicări de date și informații care au forța probantă a actelor autentice. De asemenea a învederat faptul că în conformitate cu art. 134 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 dreptul de retragere poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data publicării adunării generale în Monitorul Oficial, astfel că reclamanții erau decăzuți din dreptul de a invoca retragerea din societate chiar și în condițiile în care societatea și-ar fi schimbat forma juridică.

De asemenea a arătat că urmare admiterii în parte a acțiunii instanța a obligat-o la răscumpărarea acțiunilor la o valoare stabilită în baza unei expertize contabile, apreciind că aplicarea prevederilor art. 134 din Legea nr. 31/1990 conduce la costuri prea mari.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins apelurile declarate de reclamanți și pârâtă, așa cum rezultă din decizia nr. 91/2008 pronunțată în ședința publică din 21 aprilie 2008. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că prima instanță a interpretat corect art. 134 din legea societăților comerciale reținând că transformarea societății pe acțiuni într-o societate închisă îndreptățește acționarii minoritari la retragere în considerarea faptului că drepturile acestora sunt vătămate din cauza retragerii acțiunilor de pe piața organizată, acționarii pierzând dreptul de a negocia la bursă acțiunile sale și că în mod greșit pârâta a susținut că reclamanții au fost decăzuți din dreptul de a solicita valorificarea drepturilor instituite de art. 134 alin. (1) în aplicarea dispozițiilor art. 134 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, reclamanții formulând o serie de cereri necontencioase pe care le-au adresat în mod direct societății pârâte, cu respectarea termenului prevăzut de dispozițiile legale incidente.

De asemenea a reținut că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 111 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 31/1990 întrucât adunarea generală a acționarilor este singura care poate decide repartizarea profitului realizat, nefiind admisibilă acordarea dividendelor fără aprobarea adunării generale. În ceea ce privește susținerea reclamanților cum că au fost vătămați prin respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii acțiunilor deținute la SC S.F. SA Satu Mare, instanța de fond a apreciat că prima instanță corect a reținut că la calcularea valorii din contabilitate a acțiunilor SC L. SA Cluj Napoca s-a avut în vedere și valoarea acțiunilor deținute de societatea pârâtă la SC S.F.

SA Satu Mare, raportul de expertiză contabilă determinând distinct acțiunile celor două societăți comerciale tocmai în scopul determinării cuantumului contribuției pârâtei SC L. SA Cluj Napoca ca acționar la SC S.F. SA Satu Mare. Ca urmare constatând că prima instanță a determinat corect starea de fapt relevată de probatoriul administrat și a interpretat în mod judicios dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul art. 296 C. proc. civ. instanța de apel a respins ambele apeluri. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către reclamanții P.A. și P.D.C. și pârâta SC L. SA Cluj Napoca.

În motivarea recursului recurenții reclamanți au susținut că decizia recurată este parțial nelegală și netemeinică și au cerut modificarea în parte a acesteia în sensul admiterii apelului declarat de ei împotriva sentinței instanței de fond și modificării parțiale a acesteia în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive așa cum a fost formulată și precizată, învederând instanței de recurs că decizia atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, aceasta cuprinzând motive străine de natura pricinii, întemeindu-și recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. De asemenea a cerut în conformitate cu art. 304 pct. 8 C. proc. civ. instanța de recurs să constate că actul dedus judecății a fost interpretat greșit, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

A arătat în continuare că în mod greșit a fost menținută soluția respingerii capătului de cerere din acțiunea introductivă privind obligarea pârâtei SC L. SA Cluj Napoca la plata sumei de 85.031,5422 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 55.894 acțiuni cumpărare de societate cu dividendele cuvenite reclamanților la SC S.F. SA Satu Mare, cele două instanțe ignorând paguba suferită de reclamanți și că în mod eronat a fost interpretat raportul de expertiză cu privire la încorporarea în valoarea din contabilitate a acțiunilor cumpărate de SC L. SA Cluj Napoca de la SC S.F. SA Satu Mare întrucât valoarea în contabilitate a unei acțiuni la SC L. SA Cluj Napoca și la SC S.F. SA Satu Mare este diferită ca valoare și de vreme ce expertul contabil face distincție între valoarea în contabilitate a acțiunilor emise de SC L. SA Cluj Napoca și valoarea în contabilitate a acțiunilor emise de SC S.F.

SA Satu Mare este clar că valoarea acestora din urmă nu a fost inclusă în valoarea celor dintâi. Au susținut de asemenea că o altă eroare de judecată comisă de prima instanță și necorectată de instanța de apel, constă în omisiunea de a lua în considerare că prețul plătit de SC L. SA Cluj Napoca în favoarea A.V.A.S. în calitate de vânzător al acțiunilor emise de SC S.F. SA Satu Mare s-a achitat din dividendele cuvenite acționarilor SC L. SA Cluj Napoca și că din această perspectivă, neacordarea procentului de 1,35955% cuvenit reclamanților din totalul de 4.111.230 acțiuni cumpărate de SC L. SA Cluj Napoca de la SC S.F. SA Satu Mare a constituit o pagubă în valoare de 85.031,5422 lei. Judecătorul fondului nu a luat în considerare că după cumpărarea acțiunilor de la SC S.F.

SA Satu Mare, SC L. SA Cluj Napoca nu și-a majorat capitalul social cu valoarea acestor acțiuni și ca urmare este exclusă includerea valorii acțiunilor cumpărate în valoarea acțiunilor emise de SC L. SA Cluj Napoca și în mod greșit a respins capătul de cerere privind recunoașterea dreptului de a-și primi partea din acțiunile cumpărare de societate de la SC S.F. SA Satu Mare cu banii pe care ei erau îndreptățiți să-i primească cu titlu de dividende, așa încât s-a comis o dublă încălcare a drepturilor legitime ale reclamanților întrucât o parte din drepturile lor legitime asupra patrimoniului societății au fost confiscate de către instanțele inferioare în beneficiul celorlalți acționari care nu și-au manifestat dorința de a pleca din societate.

Un ultim motiv se referă la faptul că decizia recurată este lovită de nulitate sub aspectul că motivele de apel nu au fost analizate punctual iar decizia s-a mărginit doar la a reproduce argumentarea judecătorului fondului, astfel că decizia este practic nemotivată. Pârâta SC L. SA Cluj Napoca a invocat nelegalitatea și netemeinicia acesteia fundamentată pe art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

și ca urmare a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților cu privire la obligarea sa la răscumpărarea acțiunilor deținute de aceștia la valoarea înregistrată în contabilitatea societății motivând că în mod greșit instanța de apel a reținut modificarea formei societății pârâte din societate deschisă în societate închisă, făcând trimitere la atestatul nr. 402 din 4 noiembrie 2004 emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare care se află la dosarul cauzei, înscris căruia niciuna dintre cele două instanțe nu i-a acordat vreo semnificație și susținând că hotărârea AGEA din 1 octombrie 2004 nu face decât să complinească o lipsă a acrului constitutiv și anume să precizeze forma juridică existentă a societății.

In acest sens a arătat că reclamanta P.A. a înstrăinat acțiunile societății operațiune ce nu s-a derulat printr-o societate de valori mobiliare sau alte entități abilitate C.N.V.M. să intermedieze tranzacțiile de valori mobiliare ale societăților deschise pe acțiuni, așa cum ar fi impus exigențele art. 43 ale O.U.G. nr. 28/2002 act normativ în vigoare la data realizării operațiunii și anterior hotărârii AGEA din 1 octombrie 2004, ceea ce dovedește că societatea nu a fost niciodată o societate de tip deschis. Recurenta pârâtă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., O.U.G. nr. 25/2002 aprobată prin Legea nr. 514/2002, modificată și completată prin Legea nr. 297/2004 și art. 134 al Legii nr. 31/1990.

Recursurile sunt nefondate pentru motivele ce vor fi arătate în continuare: In conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri se poate cere dacă aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii iar potrivit art. 304 pct. 8 hotărârea se poate modifica când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia. Articolul 304 pct. 7 reglementează situația când hotărârea poate fi modificată când nu cuprinde motive străine de natura pricinii. Din analiza motivelor de recurs se constată că recurenții reclamanți au atacat hotărârea, invocând motive de netemeinicie raportate la textele de lege mai sus invocate, tară a arăta ce dispoziții legale au fost încălcate sau interpretate greșit.

Recursul face referire la greșita interpretare a raportului de expertiză cu privire la calcularea valorii acțiunilor societății SC S.F. SA Satu Mare, care în opinia lor nu a fost inclusă în valoarea acțiunilor din contabilitatea pârâtei, precum și la nerecunoașterea dreptului acestora de a primi contravaloarea acțiunilor în număr de 55.894 cumpărate de societate de la SC S.F. SA Satu Mare cu dividendele cuvenite reclamanților, care le-ar fi revenit cu acest titlu din activitatea acesteia. Motivele privind calcularea dividendelor acțiunilor societății SC S.F. SA Satu Mare, prin conținutul lor concret tind la o critică care presupune o reapreciere a probelor, critica fiind netemeinicia și nu de nelegalitate, astfel că instanța de recurs nu se poate substitui instanței de fond sau de apel în legătură cu stabilirea stării de fapt.

Din această perspectivă motivele astfel formulate nu pot fi primite spre analiză, fiind motive de fapt care nu se circumscriu în limitele îngăduite de lege. În ceea ce privește critica referitoare la respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei SC L. SA Cluj Napoca la plata sumei de 85.031,5422 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 55.894 acțiuni pretins a fi deținute de reclamanți la SC S.F. SA Satu Mare, aceasta urmează a fi analizată prin perspectiva naturii juridice a societății comerciale. Natura juridică a societății comerciale este contractuală și chiar dacă nu se reduce la a fi numai un contract deoarece este și o persoană juridică, societatea comercială are o origine contractuală care își pune amprenta nu numai asupra constituirii ci și asupra organizării și funcționării ei.

Ca urmare prin capătul de cerere asupra soluționării căruia recurenții reclamanți au invocat nelegalitatea hotărârii, reclamanții au formulat pretenții în calitatea lor de acționari ai societății SC L. SA Cluj Napoca, pe care au chemat-o în judecată în calitate de pârâtă solicitând drepturile care li se cuvin din raportul contractual al societății pârâte cu un terț, respectiv SC S.F. SA Satu Mare. Faptul că SC L. SA Cluj Napoca a cumpărat acțiuni de la SC S.F. SA Satu Mare fiind acționar al acestei societăți nu dă dreptul reclamanților să emită pretenții legate de activitatea acesteia din urmă, întrucât recurenții reclamanți nu se află într-un raport contractual cu SC S.F. SA Satu Mare, aceștia nedeținând acțiuni la această din urmă societate, care de altfel nici nu este parte în proces.

Pe de altă parte se are în vedere că retragerea din societate are ca urmare plata prețului pentru acțiunile celui ce exercită dreptul de retragere așa cum dispune art. 134 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, iar expertiza a avut în vedere numărul de acțiuni cu care reclamanții erau înregistrați în societatea SC L. SA Cluj Napoca, în contradictoriu cu care a fost formulată acțiunea, așa încât în mod corect cele două instanțe au hotărât în sensul că reclamanții neavând niciun drept asupra vreunui număr de acțiuni al SC S.F. SA Satu Mare, nu se pune problema obligării pârâtei SC L. SA Cluj Napoca la plata prețului acțiunilor cumpărate de aceasta din urmă de la SC S.F. SA Satu Mare, neavând relevanță în ce condiții acestea au fost cumpărate.

Reclamanții nu au făcut dovada existenței celor 55.894 acțiuni a căror contravaloare o solicită, altele decât acțiunile pe care le dețineau la SC L. SA Cluj Napoca. In acest context toate argumentele invocate de recurenții reclamanți legate de nelegalitatea soluționării acestui capăt de cerere nu au suport legal, neîncadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. In ceea ce privește nulitatea hotărârii atacate se constată că și acest motiv urmează a se respinge deoarece instanța de apel a răspuns tuturor criticilor formulate prin apelul declarat de către reclamanți, instanța nefiind obligată să răspundă și să examineze separat fiecare argument invocat de parte, fiind suficient a fi arătate motivele care au determinat hotărârea ca urmare a analizei tuturor criticilor formulate.

Recursul declarat de pârâta SC L. SA Cluj Napoca, se va respinge întrucât nelegalitatea hotărârii atacate invocată de aceasta în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. nu poate fi reținută în contextul în care instanța de apel a aplicat și interpretat corect dispozițiile art. 134 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, hotărârea necuprinzând motive străine de natura pricinii.

Astfel, în mod corect au reținut cele două instanțe că în AGEA societății pârâte SC L. SA Cluj Napoca din 1 octombrie 2004 s-a hotărât schimbarea actului constitutiv al societății, una dintre prevederile acestuia care a făcut obiectul modificării fiind tocmai art. 2 din capitolul I care se referă la forma juridică a societății, textul modificat indicând faptul că pârâta este persoană juridică română având forma de societate pe acțiuni de tip închis și că actul adițional prin care s-a făcut această modificare a fost înregistrat în Registrul comerțului în baza încheierii judecătorului delegat. Înscrisurile existente la dosar confirmă că reclamanții nu au votat în favoarea unei astfel de hotărâri așa încât raportând cererea formulată de către aceștia privind retragerea din societate, la dispozițiile art. 134 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 se constată că în mod corect a fost soluționată cauza, hotărârea atacată fiind la adăpost de orice critică.

Ca urmare, nu poate fi reținut niciun argument dintre cele invocate de pârâtă în susținerea nelegalității hotărârii atacate atâta vreme cât pârâta nu a făcut dovada răsturnării probelor privind schimbarea formei societății în societate de timp închis, atestatul nr. 402 din 4 noiembrie 2004 emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare neavând astfel relevanță, față de forța probantă a Hotărârii AGEA din 1 octombrie 2004, a actului adițional încheiat, a încheierii judecătorului delegat și a înregistrării schimbării formei societății în Registrul Comerțului. Se constată deci că cele două instanțe au interpretat corect atât raportul juridic dintre cele două societăți și reclamanți cât și raportul de expertiză, art. 134 și neexistând motive care să justifice încălcarea sau aplicarea greșită a legii și nici motive străine de natura pricinii, soluția nefiind dată cu încălcarea legii motivele neputând fi încadrate în art. 304 pct. 7 și 8 C. proc.

civ. Așa fiind, ambele recursuri urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții P.A. și P.D.C., împotriva deciziei nr. 91/2008 din 21 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Respinge recursul declarat de pârâta SC L. SA CLUJ NAPOCA, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2009.