ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1511/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1511/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 109
din 30 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 10/2006, a
fost respinsă excepția inadmisibilității și a fost respinsă acțiunea formulată
de reclamanta SC A. SA Onești în contradictoriu cu pârâta SC B.P. SA, sucursala
Onești, având ca obiect obligarea pârâtei la decontarea filei C.E.C. seria P 30803257002
emisă de către SC L.I. SRL Onești.
Totodată, a fost obligată
reclamanta să plătească pârâtei suma de 700 lei RON, cheltuieli de judecată.
Apelul declarat împotriva
acestei hotărâri de către reclamantă a fost respins prin
decizia civilă nr. 5 din 18 ianuarie
2007, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios
administrativ.
Pentru a se pronunța astfel
instanța de apel a reținut, în esență, că hotărârea nu încalcă dispozițiile art.
30 din Legea nr. 59/1934, pct. 4 și art. 167 din Normele Cadru nr. 7/1994 ale B.N.R.,
care vizează raporturile dintre tras și trăgător, ceea ce este relevant pentru cauză
fiind nu motivul pentru care trasul a refuzat plata C.E.C. - ului prezentat în
termen util, ci regimul juridic aplicabil acestui titlu comercial de valoare,
obligația de plată incumbând trasului ca obligat principal, iar în subsidiar
celorlalți obligați cambiali, respectiv trăgătorului, giranților și avaliștilor.
Prin urmare, când la scadență trasul refuză plata, obligația de garanție a
coobligaților devine o obligație de plată și posesorul are posibilitatea să se
îndrepte cu o acțiune în regres, potrivit art. 48 din Legea nr. 59/1934. Chiar
și în situația în care posesorul C.E.C. - ului a pierdut acțiunea cambială
contra tuturor obligaților, poate acționa pe trăgător care s-a îmbogățit în
dauna sa și, nicidecum, nu poate cere pe calea unei acțiuni directe obligarea
trasului la decontarea filei C.E.C.
Reclamanta a formulat recurs
împotriva acestei hotărâri, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii, admiterea apelului și
schimbarea sentinței instanței de fond în sensul obligării pârâtei să dispună
decontarea filei C.E.C., seria P 308.03267002.
A susținut în dezvoltarea
motivului de recurs că instanța de apel a încălcat prevederile pct. 167 – pct. 169
din Normele cadru nr. 7/1994, deoarece dacă le-ar fi aplicat corespunzător ar
fi ajuns la concluzia că refuzul băncii de a deconta fila C.E.C. excede
situațiilor expres prevăzute de aceste prevederi, potrivit cărora C.E.C. - ul
poate fi onorat chiar și peste termenul său de prezentare, iar revocarea de
către trăgător nu poate avea loc decât după expirarea acestui termen, cu
excepția situației pierderii sau furtului instrumentului respectiv, ceea ce în
cauză nu rezultă.
Intimata – pârâtă a formulat
întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, reiterând apărările
formulate la fond.
Analizând recursul pe baza
motivului de nelegalitate invocat se găsește nefondat.
Ordinul dat de trăgător
anterior expirării termenului de plată de a nu plăti suma înscrisă are de fapt
și de drept la bază sentința civilă nr. 1981 din 11 august 2004, ce nu face
obiectul acestei judecăți, încât nu se poate susține încălcarea Normelor cadru
invocate, iar reintroducerea filei C.E.C. după stingerea efectelor hotărârii
judecătorești, s-a făcut cu depășirea termenului de decontare (25 august 2004)
trăgătorul interzicând plata, ceea ce justifică legalitatea hotărârii din perspectiva
dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 59/1934, corect aplicată.
Nu poate fi primită nici
susținerea recurentei că, pe această perioadă, termenul a fost suspendat,
deoarece termenul, prevăzut de art. 30 din Legea nr. 59/1934, este un termen de
decădere, potrivit pct. 333 din Normele cadru nr. 7/1994.
Așa fiind, hotărârea
instanței de apel este legală și recursul nefondat, încât, în baza art. 312 alin.
(1) C. proc. civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta SC A. SA Onești, împotriva deciziei nr. 5 din 18 ianuarie 2007,
pronunțată de Curtea de Apel Bacău, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 mai 2008.