ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3044/2009

Asupra recursului civil de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 1207 din 26 iunie 2006, Tribunalul Constanta a admis cererea de

revizuire formulată de reclamantul C.V. a sentinței civile nr. 270 din 25

februarie 2005, și în consecință :

A admis în

parte acțiunea formulată de reclamantul C.V. și a obligat pârâtul Statul Român

prin Ministerul Finanțelor către reclamant la plata următoarelor sume :

- 13.581,3483

RON reprezentând rețineri din salariu în contul prejudiciului, reactualizate ;

- 10.770,1925

RON drepturi salariale neacordate, actualizate ;

- 4.328,0857 RON cheltuieli de

judecată reactualizate ;

- 25.000

dolari USA sau echivalentul în lei la data efectuării plății efective, daune

morale.

A fost

obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor către reclamantul C.V. la plata

sumei de 22.031.300 lei, respectiv 22.03,13 RON debite, imputații achitate cu

chitanța nr. 3846 din 13 februarie 1996.

A fost

obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor către reclamantul C.V. la plata

sumei de 2.490 lei cheltuieli de judecată ocazionate de judecata în fond a

pricinii.

S-au respins restul pretențiilor

ca nefondate.

Instanța de

fond pronunțând această hotărâre a reținut că în cauza de față sunt aplicabile

dispozițiile art. 504 C. proc. pen.

Prin decizia civilă

nr. 41/C din 18 februarie 2008, Curtea de Apel Constanța a admis apelul

formulat de apelantul-pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și

Finanțelor reprezentat de D.G.F.P. Constanța împotriva sentinței civile nr.

1207 din 26 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanta, secția civilă, în dosarul

nr. 808/118/2006 (nr. format vechi 3367/2006), a schimbat în tot sentința

apelată în sensul că a respins cererea de revizuire ca nefondată.

A respins apelul

formulat de apelantul-revizuient C.V. împotriva sentinței civile nr. 1207 din

26 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă, în dosarul nr.

808/118/2006 (nr. format vechi 3367/2006).

Împotriva

acestei din urmă hotărâri, la data de 10 martie 2008, în termen legal, a

declarat recurs reclamantul C.V. recurs pe care, însă, nu 1-a motivat.

Recursul este nul pentru

considerentele ce succed:

Conform art.

302

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se

motivează, conform art.303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau

înlăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs sunt arătate limitativ de

art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede

că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Cu privire la solicitarea

apărătorului ales al recurentului reclamant, ce vizează repunerea în termen a

recursului, aceasta nu poate fi primită.

În

speța de față nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 103 alin. (1)

teza II C. proc. civ. care reglementează repunerea în termen, nefiind dovedită

o împrejurare mai presus de voința părții.

Din

verificarea lucrărilor dosarului a rezultat că recursul nu a fost motivat și nu

au fost identificate motive de ordine publică pe care instanța să le invoce din

oficiu, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., se va constata nulitatea căii de atac.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Constată nul

recursul declarat de reclamantul C.V. împotriva deciziei nr. 41/C din 18

februarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 16 martie 2009.