ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2036/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2036/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 3
aprilie 2008 reclamantul S.V. a solicitat recunoașterea calității de persecutat
politic pentru infracțiunile săvârșite de tatăl său, întrucât la data de 17
decembrie 1958 a fost exmatriculat din facultate.
În motivarea acțiunii se arată că
tatăl și unchiul reclamantului au fost asociați la o brutărie, iar în anul 1948
brutăria a fost naționalizată în mod abuziv, cu toate că cei doi erau mici
meseriași.
După ce reclamantul a reușit la
examenul de admitere la Facultatea Boliay Cluj Napoca, Secția economică, i-a
fost întocmit dosar și a fost exmatriculat. Prin Decizia din 22 noiembrie 2007
Comisia pentru
c
onstatarea
c
alității de
l
uptător în
r
ezistența
a
nticomunistă a respins cererea
reclamantului.
Curtea de Apel Oradea, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 208/CA din
26 noiembrie 2008 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamant
împotriva Deciziei din 22 noiembrie 2007, reținând în esență că acesta nu a făcut
dovada că exmatricularea a fost dispusă ca urmare a săvârșirii unei fapte în
scopurile prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 214/1999.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs reclamantul S.V., susținând că exmatricularea sa s-a datorat
unor motive politice și că a încercat să obțină documente de la Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu adresa din 21 octombrie
2008.
Recursul este fondat.
Cu adresa nr. P 1152/08 din 21
octombrie 2008 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
confirmă faptul că, pentru soluționarea cererii prin care recurentul reclamant
a solicitat acces la dosarul tatălui său M.S. au fost demarate verificările
necesare în evidențele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor
Securității, precum și la Serviciul Român de Informații, urmând ca după
finalizarea acestor proceduri să fie informat cu privire la cele constatate.
La data de 15 ianuarie 2009, cu
adresa nr. P 1152/08 comunicată recurentului faptul că, în urma verificărilor
efectuate în arhive, a preluării și a prelucrărilor arhivistice s-a identificat
un dosar întocmit de fosta securitate pe numele său.
A mai fost depusă de către recurent
și Hotărârea din 4 iulie 1962 pentru închiderea dosarului de verificare privind
pe S.M. bănuit de activitate de spionaj în favoarea spionajului iugoslav,
pronunțată de Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Regională Crișana.
Pentru a fi evaluate corespunzător
aceste probe, precum și orice alte documente de care va înțelege să se
folosească recurentul reclamant se impune casarea cu trimitere pentru a stabili
dacă acesta se încadrează în cazul prevăzut de art. 3 lit. f) din O.U.G. nr.
214/1999.
Așa fiind și văzând și art. 304 pct.
9 și art. 313 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de reclamant, se va
casa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași
instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de S.V., împotriva sentinței civile nr. 208/CA - P.I. din 26 noiembrie
2008 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și
fiscal.
Casează
sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7
aprilie 2009.