ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1534/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1534/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios,
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 579/33/2007 din 12 noiembrie 2007
a admis acțiunea formulată de reclamantul R.C. în contradictoriu cu C.J.P. Cluj,
având ca obiect anularea hotărârii din 26 iunie 2007, emisă de pârâtă și a obligat
pe aceasta din urmă să acorde reclamantului beneficiul drepturilor solicitate, pentru
perioada 20 mai 1942 – 6 martie 1945 începând cu data de 01 februarie 2007.
Pentru a hotărî astfel
instanța de fond a reținut că, din probele existente la dosar, respectiv declarațiile
autentificate ale martorilor L.L., I.T. și S.A., actele de stare civilă ale reclamantului
și actul nou depus în probațiune și anume adeverința din 01 august 2006 eliberată
de școala cu clasele I-VIII din comuna M., județul Timiș, rezultă cu caracter unitar
împrejurarea că reclamantul împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea de
domiciliu, urmare a persecuțiilor etnice, într-o altă localitate, reîntoarcerea
având loc în cursul lunii martie 1945; s-a concluzionat prin urmare că în speță
este incidentă ipoteza legală instituită prin Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal a declarat recurs pârâta - C.J.P. Cluj, solicitând modificarea acesteia
în sensul respingerii acțiunii cu motivarea că emiterea hotărârii din 26 iunie 2007a
fost consecința datelor contradictorii cuprinse în materialul probator.
Recursul este nefondat
și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 lit.
c) din Legea nr. 189/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 586/2002, beneficiază
de prevederile legii, persoana - cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate
în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții
de natură etnică fiind refugiată, expulzată sau strămutată, în altă localitate.
Dovada încadrării în situațiile
prevăzute de lege se poate face, potrivit art. 4 din H.G. nr. 127/2002, cu actele
oficiale sau, în lipsa acestora, cu declarații de martori.
În speță s-a făcut dovada
indubitabilă, cu adeverința aflată la fila 21, în dosarul de fond, că părinții reclamantului
au fost refugiați din Basarabia în România unde, în perioada 1942-1945, au funcționat
la școala din comuna M., județul Timiș, aspect confirmat și de cei trei martori
ale căror declarații autentificate sunt depuse la dosarul cauzei, menționează.
Pentru aceste motive,
constatând că potrivit art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ. nu există
motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea
va respinge, ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 579/33/2007 din 12 noiembrie 2007
a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 aprilie 2008.