ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 603/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 603/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluția nr. l98/P/2008 din 30 iunie 2008, procurorul din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a dispus, în temeiul art. 228 alin.
(6) și art. 10 lit. a) din C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de
intimații C.M., procuror și N.C., comisar șef poliție, pentru infracțiunile
prevăzute de art. 246, 247, 248, 248
1
și 272 C. pen.
Pentru a dispune această soluție, procurorul a reținut următoarele:
La data de 19 mai 2008, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Galați plângerea formulată de C.D. împotriva procurorului C.M.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila și comisarului șef N.C.,
din cadrul I.P.J. Brăila pentru infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 248,
248
1
și 272 C. pen.
În plângere, petiționara a susținut că procurorul C.M. și comisarul șef
N.C. au refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.
Efectuându-se acte premergătoare s-au stabilit următoarele:
La data de 15 iunie 2006, C.D. a depus la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Brăila o plângere împotriva numiților M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru
infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și art. 289 C. pen.
Plângerea a fost înregistrată sub nr. 2168/P/2006 și a fost trimisă la
Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila pentru a se efectua cercetări.
După efectuarea cercetărilor necesare, prin referatul din 18 octombrie 2007,
comisarul șef N.C. a propus neînceperea urmăririi penale, susținând că aspectele
sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au
efectuat în dosarele nr. 322/P/2005, 1863/P/2006 și 407/P/2007.
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila nr. 2168/P/2006
din 18 decembrie 2007, procurorul C.M. a confirmat propunerea de a nu se începe
urmărirea penală împotriva intimaților M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru
infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și art. 289 C. pen., în
temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. j) C. proc. pen.
S-a reținut că faptele din cauza respectivă au mai făcut obiectul
cercetărilor în dosarele nr. 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe
lângă Judecătoria Brăila, soluționate prin rezoluții de confirmare a
propunerilor de neîncepere a urmăririi penale.
În consecință, s-a constatat că procurorul C.M. și comisarul șef N.C. nu
au refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de
pe lângă Judecătoria Brăila, ci au constatat, în urma verificărilor efectuate,
că faptele sesizate de numita C.D. au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au
efectuat în dosarele nr. 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă
Judecătoria Brăila, existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a
acțiunii penale.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (2) și (3) din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în soluțiile
dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege, iar
soluțiile adoptate de acesta pot fi infirmate motivat de către procurorul
ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
Eventuala nelegalitate a unei soluții adoptate de procuror nu atrage
răspunderea penală a acestuia, întrucât soluțiile sunt supuse căilor de atac
prevăzute de lege.
Aspectele invocate de numita C.D. cu privire la soluția adoptată de
procuror nu poate constitui temeiuri pentru introducerea unei plângeri penale,
ci motive ce puteau fi invocate în căile de atac.
În aceea ce-l privește pe comisarul șef N.C. s-a constatat că a făcut o
propunere de a nu se începe urmărirea penală, în conformitate cu dispozițiile art.
228 alin. (4) C. proc. pen., propunere care a fost confirmată de procuror.
Împotriva rezoluției nr. 198/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Galați a formulat plângere, în termen legal, petiționara C.D., în temeiul
dispozițiilor art. 278 C. proc. pen. Petiționara a arătat că soluția nu este
legală și a descris din nou faptele sesizate.
Totodată, petiționara a formulat, prin plângerea respectivă, și plângere
penală față de procurorul I.G. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Galați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 247
C. pen., art. 215 C. pen., art. 272 C. pen., susținând că acesta a lăsat nesoluționată
cauza cu care a fost investit.
În raport de această susținere, un exemplar de pe plângerea formulată
de petentă, împreună cu actele depuse de aceasta, s-a dispus de către
procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați să fie
înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre
competentă soluționare, conform art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc. pen.
Prin rezoluția nr. 855/II/2/2008 din 18 august 2008, procurorul general
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a respins, ca neîntemeiată,
plângerea petentei.
Pentru a dispune în acest sens, s-au reținut următoarele:
Verificând actele premergătoare efectuate în dosar, sa constata că
situația de fapt a fost corect reținută de procuror prin rezoluția criticată.
Astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a fost înregistrată
sub nr. 2168/P/2006, plângerea penală formulată de persoana vătămată C.D., la
data de 15 iunie 2006, împotriva făptuitorilor M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și 289 C.
pen.
După efectuarea actelor premergătoare în cauză, comisarul șef N.C. din
cadrul I.P.J. Brăila a propus neîncepere a urmăririi penale pe considerentul că
faptele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul cercetărilor penale
în dosarele nr. 322/P/2005, 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe
lângă Judecătoria Brăila.
Constatând că propunerea organelor de cercetare penală ale poliției
este temeinică, prin rezoluția nr. 2168/P/2006 din 18 decembrie 2007,
procurorul C.M. a confirmat-o, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6) în
referire la art. 10 lit. j) C. proc. pen.
Având în vedere această situație de fapt, procurorul general a apreciat
că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale. Actele
premergătoare care au fost efectuate nu au scos în evidență faptul că
procurorul C.M. și comisarul șef N.C. au refuzat să efectueze cercetările în
dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Aceștia
au constatat, în urma actelor premergătoare care au fost efectuate, faptul că
cele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul unor cercetări penale,
existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale.
În conformitate cu dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen.,
petiționara s-a adresat instanței competente.
Prin sentința penală nr. 161/ F din 18 noiembrie 2008, Curtea de Apel
Galați a respins, ca nefondată, plângerea petiționarei formulată împotriva
soluției de netrimitere în judecată.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut, în sinteză,
că procurorul C.M. și comisarul șef N.C. nu au refuzat să efectueze cercetări
în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, ci au
constatat, în urma verificărilor efectuate, că faptele sesizate de numita C.D.
au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au efectuat în dosarele nr. 1863/P/2006
și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, existând astfel o
cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale.
Împotriva sentinței, petiționara a declarat prezentul recurs, motivele
fiind menționate în partea introductivă a deciziei.
Recursul va fi respins, ca nefondat, pentru motivele ce se vor arăta.
În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. (l) și art. 5
2
din C. proc. pen., precum și cu cele ale art. 23 alin. (11) din Constituția
României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea
unei proceduri judiciare penale (prin începerea urmăririi penale) nefiind
posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.
Astfel, potrivit art. 228 alin. (l) C. proc. pen., organul de urmărire
penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen.,
dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului
de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din
cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art.
10 C. proc. pen.
De altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. (1) C. proc. pen.,
în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua
acte premergătoare.
În respectarea acestor dispoziții legale, procurorul a efectuat acte
premergătoare, acte prevăzute de art. 224 alin. (2) C. proc. pen., fiind format
dosarul penal nr. 198/P/2008, care cuprinde 157 de file.
În urma efectuării acestor acte premergătoare, necesare pentru
soluționarea plângerii penale formulată de petiționar, dar și pentru a se
stabili eventuala incidență a vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în
mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen., nu au fost
relevate minime indicii temeinice, în sensul art. 68
1
C. proc. pen.,
care să justifice presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-au
efectuat acte premergătoare a săvârșit, cu vinovăția cerută de lege, faptele
expuse în plângerea penală.
Dimpotrivă, actele premergătoare efectuate au relevat existența cazului
prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen., caz care împiedică punerea în
mișcare a acțiunii penale.
Pretinsa nesoluționare a „obiectului acțiunii” și, respectiv, pretinsa
neefectuare a actelor de cercetare penală, sunt critici neîntemeiate întrucât,
pe de o parte, organele judiciare penale nu au competența soluționării unor
litigii de natură civilă, iar pe de altă parte, în cauză au fost efectuate acte
premergătoare, ca acte prevăzute de Codul de procedură penală. Efectuarea
actelor de cercetare penală propriu-zise (ca acte de urmărire penală), ar fi
fost legal posibilă numai în măsura în care, din conținutul actelor
premergătoare, nu ar fost constatată incidența unuia dintre cazurile care
împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.
Actele premergătoare efectuate nu au relevat faptul că procurorul C.M. și
comisarul șef N.C. ar fi refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006
al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Aceștia au constatat, în urma
actelor premergătoare efectuate, că cele sesizate de persoana vătămată au mai
făcut obiectul unor cercetări penale, existând astfel o cauză care împiedica
punerea în mișcare a acțiunii penale.
Deși nu sunt caracterizate prin autoritatea de lucru judecat -
specifică numai hotărârilor judecătorești, rezoluțiilor și ordonanțelor de
netrimitere în judecată (ca soluții ale procurorului) trebuie să li se
recunoască o anumită stabilitate, specifică raporturilor juridice.
Această concluzie are la bază dispozițiile art. 270 și urm. C. proc. pen.,
privind cazurile de reluare a urmăririi penale, precum și dispozițiile art. 278
1
alin. (11) C. proc. pen.
Reluarea cercetărilor penale într-o cauză în care s-a dispus o soluție
de netrimitere în judecată care, eventual, a și fost atacată pe căile prevăzute
de art. 275 – art. 278 și art. 278
1
C. proc. pen., nu este legal
posibilă decât în condițiile arătate de textele procedurale anterior
menționate, iar nu la reluarea acuzațiilor de către persoana vătămată.
În raport cu cele reținute, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit.
b) C. proc. pen., recursul petiționarei urmează a fi respins ca nefondat
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I
D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara C.D. împotriva
sentinței penale nr. 161/ F din 18 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția
penală.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2009.