ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 603/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. l98/P/2008 din 30 iunie 2008, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) din C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații C.M., procuror și N.C., comisar șef poliție, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, 247, 248, 248 1 și 272 C. pen. Pentru a dispune această soluție, procurorul a reținut următoarele: La data de 19 mai 2008, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați plângerea formulată de C.D. împotriva procurorului C.M., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila și comisarului șef N.C., din cadrul I.P.J.

Brăila pentru infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 248, 248 1 și 272 C. pen. În plângere, petiționara a susținut că procurorul C.M. și comisarul șef N.C. au refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Efectuându-se acte premergătoare s-au stabilit următoarele: La data de 15 iunie 2006, C.D. a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila o plângere împotriva numiților M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și art. 289 C. pen. Plângerea a fost înregistrată sub nr. 2168/P/2006 și a fost trimisă la Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila pentru a se efectua cercetări. După efectuarea cercetărilor necesare, prin referatul din 18 octombrie 2007, comisarul șef N.C.

a propus neînceperea urmăririi penale, susținând că aspectele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au efectuat în dosarele nr. 322/P/2005, 1863/P/2006 și 407/P/2007. Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila nr. 2168/P/2006 din 18 decembrie 2007, procurorul C.M. a confirmat propunerea de a nu se începe urmărirea penală împotriva intimaților M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru infracțiunile prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și art. 289 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. j) C. proc. pen. S-a reținut că faptele din cauza respectivă au mai făcut obiectul cercetărilor în dosarele nr. 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, soluționate prin rezoluții de confirmare a propunerilor de neîncepere a urmăririi penale.

În consecință, s-a constatat că procurorul C.M. și comisarul șef N.C. nu au refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, ci au constatat, în urma verificărilor efectuate, că faptele sesizate de numita C.D. au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au efectuat în dosarele nr. 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (2) și (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege, iar soluțiile adoptate de acesta pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.

Eventuala nelegalitate a unei soluții adoptate de procuror nu atrage răspunderea penală a acestuia, întrucât soluțiile sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. Aspectele invocate de numita C.D. cu privire la soluția adoptată de procuror nu poate constitui temeiuri pentru introducerea unei plângeri penale, ci motive ce puteau fi invocate în căile de atac. În aceea ce-l privește pe comisarul șef N.C. s-a constatat că a făcut o propunere de a nu se începe urmărirea penală, în conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., propunere care a fost confirmată de procuror. Împotriva rezoluției nr. 198/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a formulat plângere, în termen legal, petiționara C.D., în temeiul dispozițiilor art. 278 C. proc.

pen. Petiționara a arătat că soluția nu este legală și a descris din nou faptele sesizate. Totodată, petiționara a formulat, prin plângerea respectivă, și plângere penală față de procurorul I.G. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 247 C. pen., art. 215 C. pen., art. 272 C. pen., susținând că acesta a lăsat nesoluționată cauza cu care a fost investit. În raport de această susținere, un exemplar de pe plângerea formulată de petentă, împreună cu actele depuse de aceasta, s-a dispus de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați să fie înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, conform art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc.

pen. Prin rezoluția nr. 855/II/2/2008 din 18 august 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentei. Pentru a dispune în acest sens, s-au reținut următoarele: Verificând actele premergătoare efectuate în dosar, sa constata că situația de fapt a fost corect reținută de procuror prin rezoluția criticată. Astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a fost înregistrată sub nr. 2168/P/2006, plângerea penală formulată de persoana vătămată C.D., la data de 15 iunie 2006, împotriva făptuitorilor M.M., T.V., O.G. și Z.S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 246, 247, 215 alin. (1) și 289 C. pen. După efectuarea actelor premergătoare în cauză, comisarul șef N.C.

din cadrul I.P.J. Brăila a propus neîncepere a urmăririi penale pe considerentul că faptele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul cercetărilor penale în dosarele nr. 322/P/2005, 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Constatând că propunerea organelor de cercetare penală ale poliției este temeinică, prin rezoluția nr. 2168/P/2006 din 18 decembrie 2007, procurorul C.M. a confirmat-o, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6) în referire la art. 10 lit. j) C. proc. pen. Având în vedere această situație de fapt, procurorul general a apreciat că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale. Actele premergătoare care au fost efectuate nu au scos în evidență faptul că procurorul C.M.

și comisarul șef N.C. au refuzat să efectueze cercetările în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Aceștia au constatat, în urma actelor premergătoare care au fost efectuate, faptul că cele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul unor cercetări penale, existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., petiționara s-a adresat instanței competente. Prin sentința penală nr. 161/ F din 18 noiembrie 2008, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondată, plângerea petiționarei formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut, în sinteză, că procurorul C.M.

și comisarul șef N.C. nu au refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, ci au constatat, în urma verificărilor efectuate, că faptele sesizate de numita C.D. au mai făcut obiectul cercetărilor care s-au efectuat în dosarele nr. 1863/P/2006 și 407/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale. Împotriva sentinței, petiționara a declarat prezentul recurs, motivele fiind menționate în partea introductivă a deciziei. Recursul va fi respins, ca nefondat, pentru motivele ce se vor arăta. În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. (l) și art. 5 2 din C. proc.

pen., precum și cu cele ale art. 23 alin. (11) din Constituția României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale (prin începerea urmăririi penale) nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 228 alin. (l) C. proc. pen., organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen., dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen. De altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. (1) C. proc.

pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare. În respectarea acestor dispoziții legale, procurorul a efectuat acte premergătoare, acte prevăzute de art. 224 alin. (2) C. proc. pen., fiind format dosarul penal nr. 198/P/2008, care cuprinde 157 de file. În urma efectuării acestor acte premergătoare, necesare pentru soluționarea plângerii penale formulată de petiționar, dar și pentru a se stabili eventuala incidență a vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen., nu au fost relevate minime indicii temeinice, în sensul art. 68 1 C. proc. pen., care să justifice presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-au efectuat acte premergătoare a săvârșit, cu vinovăția cerută de lege, faptele expuse în plângerea penală.

Dimpotrivă, actele premergătoare efectuate au relevat existența cazului prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen., caz care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale. Pretinsa nesoluționare a „obiectului acțiunii” și, respectiv, pretinsa neefectuare a actelor de cercetare penală, sunt critici neîntemeiate întrucât, pe de o parte, organele judiciare penale nu au competența soluționării unor litigii de natură civilă, iar pe de altă parte, în cauză au fost efectuate acte premergătoare, ca acte prevăzute de Codul de procedură penală. Efectuarea actelor de cercetare penală propriu-zise (ca acte de urmărire penală), ar fi fost legal posibilă numai în măsura în care, din conținutul actelor premergătoare, nu ar fost constatată incidența unuia dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.

Actele premergătoare efectuate nu au relevat faptul că procurorul C.M. și comisarul șef N.C. ar fi refuzat să efectueze cercetări în dosarul nr. 2168/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Aceștia au constatat, în urma actelor premergătoare efectuate, că cele sesizate de persoana vătămată au mai făcut obiectul unor cercetări penale, existând astfel o cauză care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale. Deși nu sunt caracterizate prin autoritatea de lucru judecat - specifică numai hotărârilor judecătorești, rezoluțiilor și ordonanțelor de netrimitere în judecată (ca soluții ale procurorului) trebuie să li se recunoască o anumită stabilitate, specifică raporturilor juridice.

Această concluzie are la bază dispozițiile art. 270 și urm. C. proc. pen., privind cazurile de reluare a urmăririi penale, precum și dispozițiile art. 278 1 alin. (11) C. proc. pen. Reluarea cercetărilor penale într-o cauză în care s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată care, eventual, a și fost atacată pe căile prevăzute de art. 275 – art. 278 și art. 278 1 C. proc. pen., nu este legal posibilă decât în condițiile arătate de textele procedurale anterior menționate, iar nu la reluarea acuzațiilor de către persoana vătămată. În raport cu cele reținute, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petiționarei urmează a fi respins ca nefondat Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara C.D. împotriva sentinței penale nr. 161/ F din 18 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2009.