ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4570/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 30 mai 207

reclamanta C.L. a solicitat obligarea M.S.P. să emită ordinul de confirmare a

sa ca medic rezident în specialitatea „medicină de familie”, precum și

documentația necesară pentru punerea în aplicare a ordinului și transmiterea

acestei documentații organelor abilitate să o pună în practică.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că a participat la

examenul de rezidențiat sesiunea noiembrie 2005 și a obținut un punctaj

de 563 puncte, punctaj suficient pentru promovare. Prin O.M.S. nr. 1000/2005,

posibilitatea de a fi confirmat ca medic de medicină de familie a fost

restricționată la licențiații anului 2005. Acest ordin a fost în parte anulat

prin sentința nr. 1207 din 10 mai 2006 a Curții de Apel București

,

secția

a VIII-a contencios,

administrativ și fiscal.

Reclamanta susține că situația sa este similară cu

cea a părților din

dosarul în care s-a pronunțat sentința menționată, iar prin adresa din 15 mai 2007

a solicitat să se emită Ordinul de confirmare, pe considerentul că anularea

dispoziției restrictive este de largă aplicabilitate, însă răspunsul pârâtei a

fost negativ.

Prin sentința

civilă nr. 1919/2007 a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă reținându-se

că reclamanta a depus tardiv cererea de confirmare, în luna mai 2007, în timp

ce concursul a avut loc în luna noiembrie 2005.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamanta.

În motivarea

recursului s-a arătat, în esență: că reclamanta a formulat cererea imediat după

ce a luat cunoștință de anularea Ordinul M.S. nr. 2000/2005, prin sentința

civilă nr. 1027/2006 a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, irevocabilă prin Decizia nr. 2919 din 15 septembrie

2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, hotărârea nepublicată în M. Of. al României; că reclamanta

întrunește toate condițiile pentru a fi confirmată ca medic rezident; că M.S. ar

fi trebuit să informeze pe toți candidații care întruniseră punctaje de

promovare, cu privire la anularea O.M.S. nr. 1000/2005; că a formulat cererea

de confirmare ca rezident în specialitatea medicină de familie imediat după

afișarea rezultatelor concursului, astfel cum rezultă din actul nr. 12457 din 29

august 2007 al M.S.P.

Verificând cauza

în funcție de motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Cu actul nou

depus în recurs – adresa din 29 august 2007 emis de M.S.P., C.N.P.D.S. în domeniul

sanitar București, (fila 18 din dosar), recurenta a făcut dovada că, la data de

30 noiembrie 2005, a depus la registratura generală a C.N.P.D.S., sub nr. 11341,

cererea prin care solicita

conformarea în rezidențiat în specialitatea medicină de

familie, pe baza concursului susținut în sesiunea 20 noiembrie 2005, cerere

respinsă față de dispozițiile O.M.S. nr. 1000/2005, care stabileau că numai

absolvenții promoției 2005 pot opta pentru confirmarea în rezidențiat

specialitatea medicină de familie.

Pe de altă

parte, prevederile punctului 22.1 al Cap. VII și anume „pentru absolvenții

facultății de medicină promoția 2005 (absolvirea facultății în 2005, cu licență

în 2005)” din Ordinul M.S. nr. 1000/2005 au fost anulate prin sentința civilă nr.

1027/2006 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și

fiscal, irevocabilă prin respingerea recursului declarat de Ministerul

Sănătății, conform Deciziei nr. 2919 din 15 septembrie 2006 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin aceeași

hotărâre a fost recunoscut dreptul reclamanților, aflați în aceeași situație cu

numita C.L., de a fi încadrați la cerere în rezidențiat medicină de familie, în

condițiile O.U.G. nr. 58/2001 iar M.S. a fost obligat să emită ordin în acest

sens.

Conform art. 23 din Legea nr.

554/2004, hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-au

anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii și au

putere numai pentru viitor.

Cum hotărârea mai sus

precizată nu a fost publicată în M. Of. al României, reclamanta a formulat o

nouă cerere către M.S. pentru emiterea ordinului de confirmare ca rezident în

specialitatea medicină de familie, la data de 15 mai 2007 (fila 21 dosar fond),

după ce a luat cunoștință de hotărârea instanței pe alte căi (internet) și

nicidecum din M. Of. al României.

Pentru considerentele

expuse, recursul va fi admis, sentința se va casa și cauza va fi trimisă pentru

rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta C.L. împotriva sentinței civile nr. 1919 din 3 iulie 2007 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 noiembrie 2007.