ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2101/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2101/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față
;
Examinând actele și
lucrările dosarului constată următoarele:
Tribunalul Mehedinți, secția penală, prin sentința nr.
218 din 30 mai 2008 a dispus condamnarea inculpaților
V.R.I.A.
și
C.I.
la pedepsele de câtre 1 an
închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, în forma prevăzută
de art. 215 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen.,
s-a dispus suspendarea executării pedepselor pe durata unui termen de încercare
de 3 ani conform art. 82 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C.
pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii respectiv a
exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) C.
pen., atrăgându-se atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului V.R.I.A.
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. și a
inculpatului C.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.
Soluționând latura civilă a
cauzei, prima instanță în temeiul art. 170 C. proc. pen., a dispus restabilirea
situației anterioare, în sensul că cele 560.743 acțiuni în care se regăsesc și
un număr de 7291 acțiuni cesionate inculpatului C.I., să reintre în patrimoniul
Primăriei Orșova, ce va redobândi calitatea de acționar majoritar cu 99,04%
acțiuni din capitalul social al S.C.G.C.L. – Orșova.
Inculpații au fost obligați,
în solidar, către Primăria Orșova la plata sumei de 14.018.591.373 lei ROL.
Pentru a hotărî astfel prima
instanță, investită cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Mehedinți – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinți, prin care s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor
concurente asupra cărora s-a pronunțat, a reținut următoarea situație de fapt.
Prin H.G. nr. 1129 din 10
octombrie 2002, s-a aprobat transferul cu titlu gratuit al pachetului majoritar
de 99,04% acțiuni din capitalul social al S.C.G.C.L. Orșova SA, reprezentând un
număr de 561.127 acțiuni nominative în valoare de 25.000 lei ROL fiecare
acțiune, din proprietatea privată a statului și din administrarea autorității
pentru privatizare, în proprietatea privată a municipiului Orșova – Mehedinți
și în administrarea Consiliului Local al municipiului Orșova.
Prin aceeași hotărâre s-a
stabilit ca reprezentanții municipiului Orșova, în adunarea generală a
acționarilor să fie numiți și revocați prin hotărâri ale Consiliului Local, iar
membrii Consiliului de Administrație să fie numiți și revocați prin Hotărârea A.G.A.
Anterior, prin H.G. nr. 963
din 5 septembrie 2002, s-a trecut în patrimoniul Consiliului Local al
municipiului Orșova, toate bunurile care aparțineau S.C.G.C.L. Orșova.
Hotărârea nr. 89 din 2
septembrie 2004, a numit în calitate de reprezentant în A.G.A. pe inculpatul V.R.I.A.
încheindu-se contract de reprezentare în care se stabileau drepturile și
obligațiile reciproce.
Începând cu această dată și
până la 28 aprilie 2005 când Consiliul Local al Municipiului Orșova, a luat act
de renunțare la mandatul de reprezentare al Municipiului Orșova în A.G.A.,
inculpatul V.R.I.A. trebuia să-și exercite prerogativele doar în limitele în
care a fost investit în scris de Consiliul Local al Municipiului Orșova fiind
stipulat faptul că în exercitarea mandatului său indiferent dacă este general
sau special, va avea în vedere cadrul legal și criteriile generale sau
funcțiile date în scris de către reprezentant.
Spre exemplu „Prin Hotărârea nr.
l
15 din 9
noiembrie
2004, Consiliul
Local
al Municipiului Orșova, prin art.
1 îi acordă mandat special reprezentantului Municipiului Orșova în A.G.A., care
va vota pentru următorul punct
al ordinei de
zi. La
pct. 6 al aceleiași hotărâri i se dă dreptul inculpatului V.R.I.A. să
reactualizeze capitalul social în conformitate cu prevederile H.G. nr. 963 din 5
septembrie 2002.
A treia zi 12 noiembrie 2004, prin Hotărârea nr. 124 are
loc A.G.A., care hotărăște:
a) reducerea capitalului social și modificarea numărului de
acțiuni cu valoarea bunurilor trecute din patrimoniul privat al societății, în
patrimoniul public al Municipiului Orșova;
b)
în
eventualitatea apariției unei oportunități și pentru viitor, se vor emite noi
acțiuni pentru mărirea capitalului social.
Rezultă, așadar că prin Hotărârea nr. 115 din 9 noiembrie 2004,
inculpatul V.R.I.A. este mandatat să reactualizeze capitalul social în
conformitate cu H.G. nr. 965/2002 și în realitate a votat pentru reducerea
capitalului social, modificând numărul de acțiuni, hotărârea fiind semnată de
acesta și coinculpatul C.I.
Astfel, capitalul social a fost redus de la 14.163.025.000
lei la 144.733.627 lei, după cum urmează :
Municipiul Orșova (Consiliul Local) - 9.583.627 lei
reprezentând 384 acțiuni, în valoare nominală de 25.000 lei fiecare (6,63% din
capitalul social).
P.P.M - 135.050.000 lei reprezentând 5402 acțiuni, în
valoare nominală de 25.000 lei fiecare (93,3 % capitalul social).
Totodată, deși nu a avut împuternicirea legală a votat
pentru: „anularea unui număr de 56.743 acțiuni deținute de Municipiul Orșova în
valoare de 25.000 lei fiecare, de la nr. 5403 la nr. 566.145, aceasta rămânând
cu un număr de 386 acțiuni în valoare de 25.000 lei fiecare acțiune, de la nr. 566.145,
la nr. 566.529”.
Întrucât
Primăria Orșova din acționar majoritar - 99,04 %, prin votul dat de inculpatul
V.R.I.A. în A.G.E.A.G.A., devine minoritar(2%), calitatea de reprezentant a acesteia
nu mai era justificată din punct de vedere legal.
Pentru că, ascunsese această nouă structură a
acționariatului ce a rezultat în urma votului său, Consiliul Local Municipal
Orșova, prin Hotărârea nr. 27 din 24 februarie 2005, îl împuternicește pe inculpatul
V.R.I.A. să voteze anumite propuneri în A.G.A. din 25 februarie 2005 și anume:
-
efectuarea de
operațiuni financiare în contabilitatea societății;
-
diverse.
În realitate, inculpatul V.R.I.A. „a votat” ca S.C.G.C.L.
Orșova SA să emită acțiuni de valoarea sumei datorate, inculpatului C.I. și
pentru ca acesta să reprezinte în instanță interesele societății nu numai ca
director general, ci și ca acționar al acestei societății.
S-a reținut că la 9 noiembrie 2004, nu se definitivase
procesul verbal de predare primire și pe cale de consecință, nu se putea
stabili capitalul social, fiind prematur acest lucru.
Din expertiza tehnico-contabilă efectuată în cauză, a
rezultat că prejudiciul cert produs a fost de 2.619.000.000 lei, ținându-se
cont de faptul că, protocolul de predare primire nr. 17.100 s-a încheiat la 10
decembrie 2004.
Astfel, la 12 noiembrie 2004, inculpatul V.R.I.A., deși era
mandatat în scris să reactualizeze capitalul social, prin votul său majoritar,
a redus capitalul social, anulând un număr însemnat de acțiuni și a transformat
primăria din acționar majoritar ( 99,4 %) în acționar minoritar(2%). Hotărârea
respectivă a fost semnată de inculpatul V.R.I.A., în calitate de reprezentant
al primăriei și coinculpatul C.I., în calitate de director general numit de
A.G.A. și președinte al Consiliului de Administrație, numit de membrii acestui
consiliu.
De asemenea, la 25 februarie 2005 deși nu mai era
îndreptățit să reprezinte interesele primăriei, inculpatul V.R.I.A., a votat în
A.G.A., în numele acesteia pentru emiterea de acțiuni în favoarea inculpatului
C.I., motivat de o pretinsă creanță a acestuia contra societății.
Această creanță s-a arătat că provine din anul 1990, când
S.G.C.L. Orșova SA (unitate cu un alt statut) a contractat construirea unei
case inculpatului C.I., acesta din urmă, pretinzând că S.C.G.C.L. Orșova SA
i-ar datora suma de 50.000 lei, la nivelul anului 1990, pentru neefectuarea sau
efectuarea defectuoasă a unor lucrări la imobilul său.
Deși expertul nu a găsit în evidența contabilă a societății
această datorie, inculpatul C.I. a solicitat prin cererea nr. 196 din 24
ianuarie 2005 transformarea acestei datorii reactualizată în acțiuni, iar
inculpatul V.R.I.A. fără a avea un mandat legal de transformare, a votat fără
rezerve acest lucru.
Chiar dacă ipotetic ar fi existat o datorie din anul 1990,
față de inculpatul C.I., aceasta s-ar fi stins prin scurgerea timpului.
Inculpatul V.R.I.A., nu numai că a votat transformarea
acestei datorii în acțiuni, dar „l-a și obligat pe C.I. să reprezinte
interesele societății în calitate de director general și de acționar", în
condițiile în care inculpatul V.R.I.A., era obligat prin mandatul iu să apere
interesele legale ale primăriei și să voteze în interesul acesteia. De la prima
A.G.A. din 12 noiembrie 2004, prin votul său, a transformat primăria din
acționar majoritar în acționar minoritar și mandatul său a încetat de drept,
Consiliul Local Municipal Orșova care nu a știut de faptul că primăria devenise
acționar minoritar, l-a mandatat în scris din nou pe inculpatul V.R.I.A. să
reprezinte interesele unității la adunarea din 25 februarie 2005.
S-a mai
reținut că cei doi inculpați – V.R.I.A.(reprezentant A.G.A.) și C.I.(director
general și președinte al consiliului de administrație) aveau obligația să
informeze în mod real Primăria Orșova despre ceea ce se hotărâse în A.G.A. și
că prin acțiunile dolosive [desfășurate de aceștia, Primăria Orșova a fost
prejudiciată cu suma de 14 miliarde lei ROL, sumă ce a intrat în mod injust în
posesia inculpatului C.I.
Referitor la prejudiciul, ca obiect material al
infracțiunii prev. de fart. 215 Cp., s-a reținut că acesta este în sumă de
29.400.000.000 lei ROL.
S-a menționat că, patrimoniul societății este mai mare
decât capitalul social, iar în momentul deposedării, Primăria Orșova avea în patrimoniu
S.C.G.C.L . Orșova SA, bunuri în valoare de 28.000.000.000 lei, reprezentând
contravaloarea a două terenuri. Din această sumă, 55 % îi revenea inculpatului
C.I. și anume 15.400.000.000 lei (14.000.000.000 lei + 15.400.000.000 lei ).
Prin contractul de reprezentare încheiat între Primăria
Orșova (instituție la care se referă art. 145 C. pen.) și inculpat, s-au
stabilit drepturi și obligații, inclusiv drepturi salariale, rechizitoriul
concluzionând că acest fapt îi conferă inculpatului V.R.I.A., calitatea de
subiect activ al acestei infracțiuni.
Prima instanță a reținut că
inculpatul V.R.I.A., în cele două ședințe A.G.A., contrar sarcinilor primite în
calitate de împuternicit al primăriei, respectiv a votat pentru reducerea
capitalului social, anulând un număr important de acțiuni în favoarea
inculpatului C.I.
După ce a devenit acționar
majoritar C.I. l-a numit pe V.R.I.A. acționar general în locul său prin decizie
semnată personal.
S-a apreciat că inculpatul V.R.I.A.
a încălcat dispozițiile contractului de reprezentare prin emiterea de acțiuni
în favoarea inculpatului C.I., apoi acesta din urmă, a încălcat legea prin
numirea în funcția de director general.
S-a concluzionat că în modul
descris inculpatul C.I., care anterior numirii inculpatului V.R.I.A. ca
reprezentant al primăriei în A.G.A., nu deținea nici o acțiune, după numirea
acestuia, a devenit acționat majoritar, iar inculpatul V.R.I.A., din
împuternicit al primăriei cu un salariu de 3 milioane ROL, a devenit director
general cu un salariu de 18 milioane ROL.
Întreaga activitate
materială desfășurată de inculpatul V.R.I.A. coreprezentant A.G.A. și
inculpatul C.I. ca director general și președinte al Consiliului de
Administrație, cu intenția de a induce în eroare Primăria Orșova, în condițiile
în care ambii erau obligați de a informa în mod real această autoritate locală
asupra hotărârilor luate atât în A.G.A. cât și în Consiliul de Administrație,
s-a reținut că îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune
în forma prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. – prejudiciul creat însumând
1.401.859 RON reprezentând contravaloarea celor 560.743 acțiuni pentru anularea
cărora s-a votat, acțiuni în care sunt incluse și cele 7.292 cesionate
inculpatului C.I.
Cât privește infracțiunea de
luare de mită pretins săvârșită de inculpatul V.R.I.A., respectiv, dare de mită
pretins săvârșită de inculpatul C.I., instanța a apreciat că probele
administrate nu fac dovada vinovăției, respectiv nu s-a probat latura subiectivă,
intenția inculpaților de a pretinde, respectiv a primi bani, sau sume injuste.
Împotriva sentinței, Parchetul de pe
lângă Tribunalul Mehedinți – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Mehedinți a
declarat apel, invocând critici de nelegalitate. În opinia acuzării printr-o
greșită interpretare a probelor, prima instanță a pronunțat achitarea
inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 respectiv 255 C. pen.,
deși motivarea hotărârii, atunci când analizează elemente constitutive ale
infracțiunii de înșelăciune, concluzionează că cei doi inculpați au acționat cu
intenția directă de a induce în eroare Primăria, prin prezentarea ca adevărate
a unor fapte mincinoase, cu scopul de a obține pentru sine sau pentru altul a
unor foloase materiale – în concurs cu infracțiunea de înșelăciune.
În acest context, inculpatul
V.R.I.A. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 254 C.
pen., obiectul reprezentându-l diferența de salariu încasat în calitate de
director general, prin decizia semnată de inculpatul C.I. care procedând în
acest mod a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.
O altă
critică invocată în apel a vizat greșita soluționare a laturii civile, constând
în aceea că dispunându-se restabilirea situației anterioare, în sensul ca cele
560.743 acțiuni ce includ și cele 7.291 acțiuni cesionate nelegal inculpatului
C.I., să reintre în patrimoniul Primăriei Orșova, ce va dobândi calitatea de
acționar majoritar, greșit au mai fost obligați inculpații în solidar la plata
sumei de 14.018.591 ROL (echivalentul celor 7.292 acțiuni dobândite fraudulos).
O ultimă
critică vizează netemeinicia hotărârii, pedepsele impunându-se a fi majorate și
înlăturată modalitatea de executare prevăzută de art. 81 C. pen., invocându-se
faptul că prejudiciul produs prin infracțiune s-ar circumscrie sumei de
„aproximativ 28.000.000.000 lei ROL”.
Împotriva sentinței și inculpații au
declarat apel susținând ca nelegală hotărârea, care printr-o greșită
interpretare a probelor a reținut vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen., infracțiune pentru care se solicită
achitarea, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.
pen.
Curtea de Apel Craiova prin Decizia
penală nr. 172 din 16 decembrie 2008 a respins ca nefondate apelurile.
S-a motivat că prima instanță legal
a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de
luare de mită, respectiv dare de mită, activitatea materială desfășurată de
inculpatul
V.R.I.A., care în lipsa unui mandat special,
a votat pentru anularea unui număr însemnat de acțiuni și pentru emiterea unor
acțiuni în favoarea inculpatului C.I., care devenind acționar majoritar l-a
numit în funcția de director general pe inculpatul V., constituie latura
obiectivă a infracțiunii de înșelăciune săvârșită de inculpați cu vinovăție
temei care a angajat răspunderea penală a acestora.
Altfel
spus, acțiunile comise de inculpați, au realizat inducerea în eroare a părții
civile, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul
obținerii foloaselor materiale injuste, elemente ce caracterizează infracțiunea
de înșelăciune.
În
consecință, ulterior datei de 2 septembrie 2004, când prin Hotărârea nr. 9 a
Consiliului Local Orșova inculpatul V.R.I.A. a devenit reprezentant al
municipiului în A.G.A., acesta trebuia să respecte limitele mandatului de
reprezentare, respectiv de a vota în ședința A.G.A. din 12 noiembrie 2004
pentru reactualizarea capitalului social conform H.G. nr. 963/2002, și nu
pentru anularea acțiunilor, vot ce a avut drept consecință transformarea părții
civile din acționar majoritar în acționar minoritar.
Ulterior
votului exprimat în modul descris și de natură a prejudicia partea civilă,
inculpatul, a ascuns noua structură a acționariatului, împrejurare în care
Consiliul Local prin Hotărârea nr. 27 din 24 februarie 2005, l-a împuternicit
în continuare să voteze anumite propuneri în A.G.A. situație în care acesta a
votat în sensul emiterii unui număr însemnat de acțiuni în favoarea
coinculpatului C.I. invocându-se o pretinsă creanță a acestuia, debitoare fiind
societatea.
Referitor
la latura civilă a cauzei, instanța de apel a reținut că prejudiciul stabilit
prin expertizele întocmite însumează 1.409.859 lei, echivalentul a 560.743
acțiuni pe care Primăria Orșova le deținea la S.C.G.C.L. Orșova – fiecare având
o valoare de 2,5 lei, legal au fost obligați inculpații în solidar, dispoziția
privind restabilirea situației anterioare fiind cuprinsă atât în considerente
cât și în dispozitiv, însă deși formularea este incompletă, hotărârea poate fi
executată.
În
termen legal, împotriva deciziei, inculpații au declarat recurs, reiterând
criticile privind greșita condamnare a lor pentru infracțiunea prevăzută de art.
215 alin. (1) C. pen.
În
esență atât oral cât și în concluziile scrise, recurenții inculpați, susțin că
atât instanța de fond cât și cea de apel au interpretat incomplet probele
administrate în cauză, stabilind o situație de fapt care nu corespunde
realității și a avut drept consecință condamnarea lor pentru o faptă care nu
îndeplinește nici sub raport obiectiv și nici sub aspectul laturii subiective,
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C.
pen. – așa cum este descrisă de norma incriminatoare.
În
opinia recurenților, instanța de apel s-a mărginit la a prelua situația de fapt
reținută de prima instanță, necritic, omițând să se pronunțe asupra tuturor
motivelor de apel esențial fiind nediscutarea chestiunii prealabile – dovedită cu
sentința civilă nr. 1/C/C din 1 martie 2006 a Tribunalului Mehedinți rămasă
definitivă și irevocabilă.
Consiliul
Local Orșova a solicitat anularea Hotărârii A.G.E. a acționarilor nr. 124 din
12 noiembrie 2004, nr. 125 din 12 noiembrie 2004 și nr. 126 din 25 februarie 2005
– sentință care are autoritate de lucru judecat.
Trecând
la soluționarea recursurilor, în raport de cazurile de casare invocate,
respectiv art. 385
9
pct. 10 și 18 C. proc. pen., Înalta Curte, le
constată fondate, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate.
Așa cum
rezultă din considerentele sentinței și deciziei instanței de apel, care
practic reia motivarea, activitatea materială desfășurată de inculpați ce
caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune în forma
prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. constă în aceea că inculpatul V.R.I.A.,
în lipsa unui mandat special „a votat pentru anularea unui număr mare de
acțiuni și pentru emiterea unor acțiuni în favoarea inculpatului C.I., care
devenind acționar majoritar l-a numit în funcția de director general pe V.R.I.A.”
– (fila 12 hot. apel).
În
aprecierea vinovăției inculpaților, singurul temei care poate antrena
răspunderea penală a acestora pentru infracțiunea pentru care au fost trimiși
în judecată, instanța de prim control judiciar, deși cauza era devoluată sub
toate aspectele, a omis să examineze chestiunea prealabilă anterior soluționată
în materia comercială și de contencios administrativ prin hotărârea definitivă
și care potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (3) C. proc. pen., are autoritate
de lucru judecat în fața instanței penale.
Astfel,
prin sentința nr. 1/C din 1 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția
comercială și de contencios administrativ, rămasă definitivă, s-a respins
acțiunea formulată de Consiliul Local al municipiului Orșova prin care se
solicita anularea Hotărârilor emise de A.G.E. a acționarilor din cadrul
S.C.G.C.L. Orșova SA respectiv nr. 124 din 12 noiembrie 2004, nr. 125 din 12
noiembrie 2004 și nr. 126 din 25 februarie 2005.
Practic
prin această hotărârea, așa cum rezultă din motivare, la care se adaugă cea
reținută de Curtea de Apel Craiova, secția comercială în Decizia nr. 167 din 4
septembrie 2006(fila 100 dos. 9421), s-a stabilit că în adunările generale ale
acționarilor convocate la datele la care s-au emis hotărârile contestate,
inculpatul V.R.I.A. în calitate de reprezentant al acționarului majoritar, nu
și-a depășit obligația prevăzută de contractul de reprezentare – respectând dispozițiile
art. 5, și limitele mandatului special, situație în care hotărârile sunt legale,
măsurile luate fiind în conformitate cu Legea nr. 31/1990, art. 113, art. 117.
De
remarcat că aceeași concluzie, cu privire la mandatul special avut de
inculpatul V.R.I.A., rezultă și din conținutul raportului de expertiză
contabilă judiciară efectuată de expertul T.V.B. în Dosarul 1/D/P/2006 – încă
din faza urmăririi penale.
Deși
existau la dosar aceste mijloace de probă, și chiar inculpatul V.R.I.A. în
motivele scrise de apel(f. 29 – 31) face referiri la hotărârea definitivă ce
soluționează aspecte esențiale, pe care s-a construit cauza penală, instanța de
apel, rezumându-se la a relua necritic motivarea fondului, omite să le
examineze, și să se pronunțe urmare unei aprecieri incomplete a materialului
probator.
Numai
după analizarea chestiunii prealabile prevăzută de art. 44 alin. (3) C. proc.
pen., invocată de recurent și expusă în precedent, urmează a se aprecia dacă sunt
îndeplinite din punct de vedere obiectiv și subiectiv, elementele constitutive
ale singurei infracțiuni dedusă judecății în acest cadru procesual, respectiv
cea prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.
Concluzionând,
instanța de apel, nepronunțându-se asupra unei chestiuni esențiale, de natură
să influențeze soluția atât sub aspectul laturii penale cât și celei civile,
Înalta Curte, conform art. 385
15
alin. (4) C. proc. pen., va admite
recursurile, va casa decizia trimițând cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
recurenții inculpați V.R.I.A. și C.I. împotriva Deciziei penale nr. 172 din 16
decembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează decizia atacată și trimite
cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial
Mehedinți și inculpați, la instanța de apel, Curtea de Apel Craiova.
Onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, în sumă de câte 50 lei pentru apărarea recurenților inculpați, se va
avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2009.