ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3205/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3205/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 27 din 24 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 3628 din

1 august 2012 s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10

lit. i

1

) C. proc. pen. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 încetarea

procesului

penal

față de inculpatul M.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de infracțiune fiscală,

prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.; 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 91 lit.

c) C. pen., s-a aplicat inculpatului pentru fiecare infracțiune câte 1.000 RON amendă

administrativă, urmând ca inculpatul să execute sancțiunea cea mai grea, 1.000 RON

amendă administrativă.

În baza art. 14, raportat

la art 346 C. proc. pen., s-a constatat reparat prejudiciul cauzat părții vătămate

Statul român, Ministerul Finanțelor Publice, A.N.A.F. București, reprezentată de

D.G.F.P. a județului Arad, în sumă de 44.270 RON, achitat de inculpat cu chitanța

din 20 decembrie 2012.

S-a constatat că partea

responsabilă civilmente SC I.S. SRL a fost radiată din O.R.C. Arad, conform certificatului

de radiere eliberat în data de 19 octombrie 2011.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la 850 RON, cheltuieli judiciare

către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În

perioada trimestrului

IV al anului 2009, respectiv trimestrelor I, II, III și IV ale anului 2010, în calitate

de administrator al SC I.S. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a derulat

activități comerciale, având ca obiect în principal achiziția și vânzarea de cereale,

fără a înregistra în evidențele contabile ale societății veniturile realizate și

respectiv de a înregistra în aceste evidențe operațiuni fictive, precum și de a

cesiona părțile sociale ale societății comerciale, în vederea pierderii urmelor

activității sale infracționale și pentru a îngreuna astfel controalele efectuate

de organele de specialitate, cauzând astfel, prin neplata taxelor și impozitelor

datorate bugetului consolidat al statului, un prejudiciu de 295.696 RON. La urmărire

penală, partea vătămată D.G.F.P. a județului Arad, în reprezentarea A.N.A.F. București,

s-a constituit parte civilă cu suma de 147.348 RON, precum și dobânzile și majorările

de întârziere aferente acestei sume.

În fața instanței, partea

vătămată/civilă nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

La primul termen de judecată,

înainte de deschiderea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea

faptelor și a declarat că este de acord să despăgubească partea vătămată/civilă,

însă a contestat prejudiciul.

Analizând actele și probele

administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:

La data de 2

noiembrie 2011, inculpatul M.C. și făptuitorul B.I.A. au înființat SC I.S. SRL,

cu sediul în localitatea S., județul Arad, B.I.A. dobândind și calitatea de administrator

al societății.

Principalul

obiect de activitate al SC I.S. SRL, având sediul social declarat la O.R.C. în localitatea

S., îl constituia activitatea de „intermedieri în comerțul cu materii prime agricole,

animale vii, materii prime textile și semifabricate”. La data de 9 noiembrie 2009,

prin procura specială, autentificată, valabilă până la data de 31 octombrie 2010,

B.I.A. l-a împuternicit pe M.C. să administreze societatea. Conform mandatului încredințat,

inculpatul avea ca atribuții să-l reprezinte pe administratorul de drept, respectiv

să reprezinte societatea la negocierea și încheierea de contracte cu furnizorii

și clienții societății comerciale, să cumpere și să vândă mărfuri, să emită și să

semneze facturi și orice alte documente de vânzare-cumpărare marfă către clienții

sau furnizorii societății, să deschidă cont bancar în numele societății, să depună

și să ridice numerar în și din acel cont, să efectueze încasări și plăți. Reprezentanții

Gărzii Financiare Arad au efectuat un control la SC I.S. SRL, constatând că societatea

nu desfășoară activitate la sediul declarat. Prin procesul-verbal din 1

noiembrie 2010, s-a constatat că societatea nu a evidențiat în contabilitate toate

operațiunile economice desfășurate, sustrăgându-se de la plata către bugetul consolidat

al statului a sumei de 147.348 RON compusă din 81.626 RON TVA respectiv 65.722 RON

impozit pe profit. Societatea nu a declarat, în declarația 394, operațiunile comerciale

derulate cu SC M.A.A. SRL, SC T. SRL, SC G.I.I. SRL, SC A.C.H. SRL și SC A.H.

SRL și implicit nici veniturile realizate din aceste operațiuni. S-a constatat că

în trimestrul IV al anului 2009 (lunile noiembrie-decembrie), societatea a declarat

prin decontul de TVA înregistrat la A.N.A.F., (declarația 300), suma de 57.552 RON,

reprezentând cheltuieli cu achiziții intracomunitare, deducându-și TVA-ul aferent

în sumă de 10.935 RON, deși în fapt nu a efectuat și nici nu a declarat potrivit

răspunsului D.G.F.P., Administrația Finanțelor Publice Chișineu-Criș nici un fel

de achiziții intracomunitare. De asemenea, societatea a declarat în trimestrul I

al anului 2010, prin decontul de TVA înregistrat la A.N.A.F., suma de 36.024 RON,

reprezentând cheltuieli cu achiziții naționale, deducându-și TVA-ul aferent de 6.845

RON, deși în fapt nu a putut prezenta documente justificative privind achiziționarea

respectivelor mărfuri (cereale) de la persoane impozabile din punct de vedere fiscal

(persoane juridice).

În scopul sustragerii

de la plata taxelor datorate bugetului de stat și, totodată, în scopul încasării

respectivelor sume de bani în interes personal, la data de 4 august 2010, inculpatul

a cesionat, în întregime, părțile sociale ale SC I.S. SRL către J.C., noul act constitutiv

al societății fiind depus la O.R.C., Arad la data de 30 septembrie 201. Cu aceeași

ocazie, inculpatul a fost revocat din funcția de administrator, fiind numit în această

calitate noul asociat unic. Totodată, a fost menținut sediul social al societății

în localitatea S., la adresa de domiciliu a martorului G.A. Reprezentanții Gărzii

Financiare au constatat, cu ocazia controlului efectuat, că la acea adresă inculpatul

stabilise și sediul social al SC Z.S. SRL, însă potrivit declarațiilor proprietarilor

acelui imobil, nici una din societăți nu a desfășurat activități la acea adresă.

Urmărirea penală a stabilit

că, în fapt, cesiunea părților sociale către J.C. s-a efectuat de către inculpatul

doar scriptic nu și faptic, pentru ca activitatea infracțională desfășurată de acesta

să nu fie descoperită, având în vedere că persoana către care au fost cesionate

părțile sociale nu a desfășurat nici un fel de activitate în numele societății.

Așa zisa cesiune a părților sociale este infirmată, din punct de vedere al realității

operațiunii, prin documentele identificate în cursul urmăririi penale (facturi,

chitanțe, avize de însoțire a mărfii) ridicate de la partenerii comerciali ai SC

I.S. SRL și, care atestă efectuarea unor operațiuni comerciale de către inculpat,

atât înainte cât și după data la care a fost întocmit actul de cesiune. De asemenea,

martorii B.D., P.D. și D.G.M. (reprezentanți ai societăților în favoarea cărora

SC I.S. SRL a livrat marfă) l-au indicat pe inculpat ca fiind singurul reprezentant

al acestei societăți, iar din extrasele de cont ridicate de la Banca R., rezultă

că inculpatul a ridicat din contul societății sumele de bani încasate de la diverși

clienți și după data cesiunii.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică din 17 ianuarie 2012, rezultă că scrisul de pe toate facturile,

chitanțele și avizele de însoțire a mărfii ridicate de la SC A.C.H. SRL, SC T.

SRL și SC A.H. SRL, cu care SC I.S. SRL a derulat operațiuni comerciale, atât anterior

cât și ulterior datei cesiunii (4 august 2010), a fost executat de către inculpatul

M.C., respectiv că semnăturile pe aceste documente au fost executate, probabil,

de către inculpat.

În vederea stabilirii

în întregime a obligațiilor datorate bugetului de stat, în cauză, în faza de urmărire

penală, a fost efectuată o expertiză fiscală.

Conform concluziilor raportului

de expertiză, prejudiciul cauzat de către SC I.S. SRL, pe parcursul trimestrului

IV 2009 și a trimestrelor I-IV 2010, este în sumă de 295.696 RON și se compune din

213.513 RON, reprezentând TVA respectiv 82.548 RON, reprezentând impozit pe profit.

Acest prejudiciu a fost

creat prin: neînregistrarea (în perioada noiembrie 2009-decembrie 2010) de către

inculpat în contul SC I.S. SRL, a veniturilor în valoare de 512.885 RON, obținute

din vânzarea de cereale către clienții din spațiul național (SC A.C.H. SRL, SC

T. SRL și SC A.H. SRL), cu un TVA aferent de 195.677 RON și un impozit pe profit

de 82.584 RON; evidențierea în decontul de TVA aferent trimestrului IV al anului

2009, a unor cheltuieli nereale, în valoare de 57.552 RON, cu un TVA deductibil

de 10.935 RON, aferente unor achiziții intracomunitare de cereale; evidențierea

în decontul de TVA aferent trimestrului I al anului 2010, a unor cheltuieli nereale,

în valoare de 36.024 RON, cu un TVA deductibil de 6.845 RON, aferent unor achiziții

naționale de cereale de la persoane impozabile din punct de vedere fiscal.

Inculpatul nu a putut

prezenta documente justificative cu privire la cheltuielile înregistrate în cele

două deconturi de TVA.

În cursul urmăririi penale,

Ministerul Finanțelor Publice, prin Garda Financiară, secția Arad, s-a constituit

parte civilă în cauză cu suma de 147.348 RON.

Prin procesul-verbal încheiat

de Garda Financiară la data de 1 noiembrie 2010, cu ocazia controalelor efectuate

la SC I.S. SRL, s-a constatat că prejudiciul cauzat de către inculpat este în sumă

de 147.358 RON. Acest prejudiciu este compus din: 81.626 RON (calculat prin aplicarea

cotei de 19% asupra bazei impozabile în valoare de 319.149 RON și a cotei de 24%

asupra bazei impozabile în valoare de 91.616 RON) și 65.722 RON, impozit pe profit

(calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei impozabile, în valoare totală

de 410.765 RON).

Partea vătămată și-a menținut

constituirea de parte civilă, susținând că prejudiciul total cauzat este de 143.348

RON.

Din expertiza efectuată

la urmărire penală, rezultă că prejudiciul total cauzat părții vătămate este cel

reținut de procuror, respectiv 295.696 RON.

La acest raport de expertiză

a existat și o opinie separată, făcută de expertul contabil și consultant fiscal

G.S.I., care a concluzionat că prejudiciul total cauzat este cu totul altul, după

cum urmează:

Obiectiv 1:

Care este prejudiciul

adus bugetului de stat de natura TVA-ului și impozitului pe profit ca urmare a activității

comerciale derulate prin intermediul SC I.S. SRL, aferent trimestrului IV 2009,

trimestrul I 2010, trimestru II 2010, trimestrul III 2010 și trimestrul IV 2010.

În urma valorificării

datelor de la dosarul de cercetare penală, trimestrul IV 2009, SC I.S. SRL datora

Bugetului de Stat un impozit pe profit de 167 RON și un TVA de plată de 283 RON

(modul de determinare a sumelor aferente trimestrului IV 2009 se regăsesc în anexa

nr. 1, anexă care face parte integrantă din prezentul raport de expertiză).

În urma valorificării

datelor de la dosarul de cercetare penală, trimestrul I 2010, SC I.S. SRL datora

Bugetului de Stat un impozit pe profit de 217 RON și un TVA de plată de 342 RON

(modul de determinare a sumelor aferente trimestrului I 2010 se regăsesc în anexa

nr. 2, anexa care face parte integrantă din prezentul raport de expertiză).

În urma valorificării

datelor de la dosarul de cercetare penală, trimestrul II 2010, SC I.S. SRL datora

Bugetului de Stat un impozit pe profit de 1.442 RON și un TVA de plată de 2.278

RON (modul de determinare a sumelor aferente trimestrului II 2010 se regăsesc în

anexa nr. 3, anexă care face parte integrantă din prezentul raport de expertiză).

În urma valorificării

datelor de la dosarul de cercetare penală, trimestrul III 2010, SC I.S. SRL datora

Bugetului de Stat un impozit pe profit de 430 RON și un TVA de plată de 873 RON

(modul de determinare a sumelor aferente trimestrului III 2010 se regăsesc în anexa

nr. 4, anexa care face parte integrantă din prezentul raport de expertiză).

În urma valorificării

datelor de la dosarul de cercetare penală, trimestrul IV 2010, SC I.S. SRL datora

Bugetului de Stat un impozit pe profit de 59 RON și un TVA de plată de 121 RON (modul

de determinare a sumelor aferente trimestrului IV 2010 se regăsesc în anexa nr.

5, anexa

care face parte integrantă din prezentul raport de expertiză).

Obiectiv 2:

Care este prejudiciul

total adus bugetului de stat de natura TVA-ului și a impozitului pe profit.

Ținând cont de cele prezentate

în cuprinsul expertizei, sumele suplimentare, datorate de SC I.S. SRL bugetului

de stat, sunt de 2.314 RON, reprezentând impozit pe profit și 3.897 RON, reprezentând

TVA nedeclarate organului fiscal (modul de determinare a sumelor totale nedeclarate

se regăsește în anexa nr. 6, anexa care face parte integrantă din prezentul raport

de expertiză).

Se

subliniază faptul că, din cuprinsul dosarului de cercetare penală nu reies sumele

deja declarate și achitate organului fiscal, sume care trebuie scăzute din sumele

determinate prin prezenta expertiză în vederea stabilirii unor sume suplimentare

datorate bugetului de stat.

La primul termen de judecată,

inculpatul a recunoscut faptele comise, solicitând ca judecată să se facă conform

dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Inculpatul a fost de acord

să achite și prejudiciul cauzat, însă a contestat cuantumul acestuia.

Având în vedere că valoarea

prejudiciului reținut în rechizitoriu diferă de valoarea prejudiciului cu care partea

vătămată s-a constituit parte civilă, instanța a încuviințat efectuarea unei noi

expertize.

Expertiza a concluzionat

următoarele:

Răspuns la obiectivul

nr. 1:

Prejudiciul adus bugetului

de natura TVA-ului și impozitului pe profit, ca urmare a activității derulate prin

intermediul SC I.S. SRL, este de 44.270 RON, în situația în care instanța apreciază

că societatea a făcut achiziții de cereale de la persoane impozabile în scopuri

de TVA.

Prejudiciul adus bugetului

de stat de natura TVA-ului și impozitului pe profit, ca urmare a activității derulate

prin intermediul SC I.S. SRL, este de 219.679 RON, în situația în care instanța

apreciază ca societatea a făcut achiziții de cereale de la persoane neimpozabile

în scopuri de TVA.

Sub rezerva faptului că

apar documente suplimentare, expertul dă prioritate primei ipoteze, considerând-o

relevanta ținând cont de specificul activității, bunurile și cantitățile comercializate

și probele aflate la dosar.

Răspuns la obiectivul

nr. 2:

Valoarea impozitului pe

profit datorat de SC I.S. SRL, pentru operațiunile comerciale desfășurate pe parcursul

trimestrului IV 2009 și trimestrul I-IV 2010, în baza documentelor contabile aflate

la dosarul cauzei și a estimărilor cheltuielilor de achiziție a mărfurilor conform

prevederilor legale, este de 19.108 RON.

Răspuns la obiectivul

nr. 3:

Taxa pe valoarea adăugata

datorată în situația în care se presupune că SC I.S. SRL a achiziționat cerealele

de la persoane impozabile în scopuri de TVA, este de 25.162 RON.

Sub rezerva faptului că

apar documente suplimentare, expertul dă prioritate acestei ipoteze, considerând-o

relevantă, ținând cont de specificul activității, bunurile și cantitățile comercializate

și probele aflate la dosar.

Taxa pe valoarea adăugată

datorată în situația în care se presupune că SC I.S. SRL a achiziționat cerealele

de la persoane neimpozabile în scopuri de TVA, este de 200.571 RON.

Deși consultantul fiscal

a prezentat în expertiză două variante de calcul, la solicitarea instanței, prin

precizările la raportul de expertiză, s-a arătat că situația cea mai apropiată de

starea de fapt reală, este cea prezentată de prima variantă de calcul, respectiv

că prejudiciul cauzat bugetului de stat, de natura TVA-ului și impozitului pe profit,

este de 44,270 RON, achizițiile derulate prin intermediul SC I.S. SRL fiind efectuate

de la persoane impozabile în scopuri TVA.

Această situație este

„cea mai apropiată de starea de fapt reală, dincolo de orice dubiu rezonabil, ținând

cont de natura, cantitatea și valoarea bunurilor tranzacționate (...)”.

Aceasta este și opinia

instanței.

Instanța a comunicat un

exemplar din expertiză și părții vătămate, dar partea vătămată nu și-a exprimat,

în nici un mod, opinia cu privire la prejudiciul stabilit prin expertiză.

Imediat după întocmirea

expertizei, inculpatul a achitat prejudiciul cauzat, făcând dovada cu chitanța din

20 decembrie 2012.

Textele legale incidente

în cauză:

- art. 9 alin. (1)

lit. b), lit. c) și lit. f) din Legea nr. 241/2005:

„(1) Constituie infracțiuni

de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea

unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea

obligațiilor fiscale:

b) omisiunea, în tot sau

în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor

comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidențierea, în actele

contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni

reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

f) sustragerea de la efectuarea

verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă

ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor

verificate.”

- art. 10 alin. (1) din

Legea nr. 241/2005:

„(1) În cazul săvârșirii

unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul

urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul

ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute

de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și

recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei

naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat

în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale,

se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.”

În raport cu starea de

fapt descrisă mai sus, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea

nr. 241/2005.

Instanța a apreciat că

este realizată condiția „până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral

prejudiciul cauzat”, întrucât prejudiciul cert a fost constatat prin expertiza din

faza judecății. Până la efectuarea acestei expertize, acest prejudiciu nu a fost

cert, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, cuantumul stabilit de expertiza efectuată

la urmărire penală, a fost diferit de cuantumul stabilit și solicitat de partea

vătămată.

De asemenea, instanța

a constatat că prejudiciul a fost reparat integral, astfel cum a fost stabilit prin

expertiza fiscală judiciară.

Având în vedere considerentele

de mai sus, instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul M.C.,

pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Dispozițiile art. 10 din

Legea nr. 241/2005, nu fac nicio distincție între infracțiunile de evaziune fiscală,

astfel încât apreciem că aceste dispoziții sunt aplicabile inclusiv în cazul infracțiunii

de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005.

Împotriva hotărârii primei

instanțe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad solicitându-se desființarea

sentinței atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile. Se

arată că în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal iar în ceea ce privește

soluționarea laturii civile se impune a se constata că acesta a fost stabilit în

mod greșit de instanța de fond.

Prin decizia penală

nr. 74/A din 4 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală

s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad

împotriva sentinței penale nr. 27 din 24 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul

Arad.

A desființat sentința

penală apelată și rejudecând:

În temeiul art. 9

lit. f) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe inculpatul M.C., la 1 an și 4 luni

închisoare.

A interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului,

în temeiul art. 82 C. pen. a stabilit termen de încercare de 3 ani și 4 luni pe

seama acestuia, iar în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata

suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

A menținut în rest dispozițiile

sentinței penale apelate în ce privește încetarea procesului penal pentru infracțiunea

prevăzută de art. 9 lit. b) și lit. c) din Legea nr. 241/2005, amenda de 1.000 RON

și soluția în latura civilă a cauzei.

În temeiul art. 192

alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina

acestuia.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, că dispozițiile art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 241/2005, care permit, în cazul achitării prejudiciului, încetarea

procesului penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, se aplică

doar pentru infracțiunile de prejudiciu nu și infracțiunilor de pericol.

Prin urmare, în raport

de situația de fapt reținută de instanța de fond și recunoscută de inculpat, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 se impune

condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării

acesteia.

Împotriva deciziei a declarat

recurs inculpatul M.C. invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen.

Greșita aplicare a legii

constă în aceea că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 se aplică și infracțiunilor

de pericol astfel încât se impune casarea deciziei și menținerea sentinței ca fiind

legală și temeinică.

Înalta Curte de Casație

și Justiție examinând recursul, prin prisma criticilor formulate, constată că acesta

este nefondat pentru următoarele considerente:

Faptele reținute în sarcina

inculpatului și recunoscute de către acesta constau în aceea că, în calitate de

administrator al SC I.S. SRL a derulat activități comerciale având ca obiect achiziția

și vânzarea de cereale, fără a înregistra în evidențele contabile ale societății

veniturile realizate, a înregistrat și aceste evidențe operațiuni fictive și a cesionat

părțile sociale ale societății comerciale, în vederea pierderii urmelor activității

sale infracționale și pentru a se sustrage de la efectuarea verificărilor fiscale,

cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare de 295.696 RON.

În drept, faptele inculpatului

realizează elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 9 alin. (1) lit. c) din aceeași lege anterior art. 9 alin. (1) lit. f) din

Legea nr. 241/2005.

Primele două infracțiuni

prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

241/2005 sunt infracțiuni de prejudiciu și constau în omisiunea în tot sau în parte,

a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor

comerciale efectuate sau a mențiunilor realizate, art. 9 lit. b), respectiv evidențierea,

în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază

operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive [art. 9 alin. (1)

lit. c)].

Potrivit dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală

prevăzute în prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până

la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul

cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduce la

jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până

la 100.000 euro se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat

în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, se aplică o sancțiune administrativă

care se înregistrează în cazierul judiciar.

Pentru această ultimă

ipoteză instanța dispune încetarea procesului penal în temeiul dispozițiilor

art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i) C. proc. pen.

Din analiza dispozițiilor

legale enunțate, rezultă că încetarea procesului penal poate fi dispusă doar pentru

infracțiunile de prejudiciu nu și pentru cele de pericol.

Nu se impunea a se face

o delimitare expresă în conținutul normei atâta timp cât rezultă clar voința legiuitorului,

scopul imediat urmărit fiind acela de recuperare a pagubei pricinuite statului cu

consecințe directe în soluționarea laturii penale a cauzei.

În atare condiții cum

cea de-a treia infracțiune, reținută în sarcina inculpatului, este o infracțiune

de pericol, constând în aceea că inculpatul s-a sustras de la efectuarea verificărilor

financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea

inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate

[art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005], în mod corect instanța de apel

a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu aplicarea dispozițiilor

art. 81 C. pen.

Pe cale de consecință,

în cauză instanța de apel a aplicat în mod corect dispozițiile legii, astfel încât

critica recurentului inculpat circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen. nu este întemeiată.

Având în vedere considerentele

expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul

M.C. împotriva deciziei penale nr. 74/A din 4 aprilie 2013 a Curții de Apel Timișoara,

secția penală.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 74/A din 4 aprilie

2013 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 octombrie 2013.