ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2051/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2051/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursurilor de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la data de
22 mai 2009, în dosarul nr. 81/P/2009, de către Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticoruptie, s-a dispus
trimiterea în judecată, în stare de arest, a inculpaților M.A.G., sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, rap.
la art. 289 C. pen., cu aplic. art. 3 lit. a) C. pen., C.D.I., sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și B.U., sub aspectul săvârșirii infracțiunii
prev. de art. 26 C. pen., rap la art. 254 alin. (2) C. pen. și la art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în cursul lunii aprilie
2009, inculpatul M.A.G., împreună cu inculpatul, C.D.I., ambii ofițeri de
poliție judiciară, în cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate -
Brigada București - Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și
Spălării Banilor, au pretins prin intermediul inculpatului B.U., suma de 30.000
Euro, de la numitul A.D.A.M., promițându-i acestuia că, vor soluționa favorabil
o lucrare penală, în care efectuau cercetări privind mai multe infracțiuni de
natură economică.
Suma de 30.000 Euro pretinsă de
inculpații M.A.G. și C.D.I., în scopul arătat mai sus, a fost remisă în mai
multe tranșe complicelui acestora, inculpatul B.U., de către martorul
denunțător, A.D.A.M., suma de 5.900 Euro și 24.100 Euro de către martorul A.K.
Prin încheierea de ședință din data de
26 mai 2009, dată în camera de consiliu, în dosar nr. 4682/2/2009(1235/2009),
Curtea de Apel București Curții de Apel București, secția a II-a penală și
pentru cauze cu minori și de familie, a menținut starea de arest a inculpaților
M.A.G., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/F/UP din 30
aprilie 2009 emis de Curtea de Apel București, secția I penală, C.D.I. arestat
în baza mandatului de arestare preventivă nr. 4/F/UP din 30 aprilie 2009 emis
de Curtea de Apel București, secția I penală, și B.U. arestat în baza
mandatului de arestare preventivă nr. 5/F/UP din 30 aprilie 2009 emis de Curtea
de Apel București, secția I penală.
Pentru a hotărî astfel a reținut că
temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,
respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., se mențin și în prezent și se impune
în continuare privarea de libertate a inculpaților. A mai reținut că luarea
măsurii arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, fiind
respectate cumulativ dispozițiile art. 136 alin. ultim C. proc. pen., art. 143
1
C. proc. pen., raportate la art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Împotriva încheierii de ședință din data
de 26 mai 2009, dată în camera de consiliu, în dosar nr. 4682/2/2009(1235/2009),
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu
minori și de familie, au declarat recurs inculpații M.A.G., B.U. și C.D.I.
Examinând încheierea recurată prin
prisma criticilor formulate de inculpați, Înalta Curte constată că recursurile
sunt nefondate.
Faptele reținute în sarcina
inculpaților sunt prin consecințele lor de natură a periclita încrederea în
organele judiciare, inculpații fiind ofițeri de poliție specializați în
investigarea infracțiunilor de crimă organizată.
Specificul și gravitatea infracțiunilor
de care sunt acuzați inculpații, precum și necesitatea evitării săvârșirii unor
alte infracțiuni au impus luarea măsurii arestării preventive față de
inculpații M.A.G., B.U. și C.D.I.
Înalta Curte constată că măsura dispusă
de instanța de fond pentru fiecare inculpat în parte este legală și temeinică.
Considerentele invocate de recurenții
inculpați în apărarea lor, legate de conduita procesuală avută, de situația
familială sau de starea de sănătate nu impietează asupra necesității și
oportunității luării măsurii arestării preventive în cazul fiecăruia dintre
aceștia, toate aceste împrejurări necontravenind dispozițiilor legale analizate
și a temeiniciei măsurii dispuse.
Constatând că instanța de fond a
pronunțat o hotărâre temeinică și legală și că în cauză nu sunt temeiuri de
casare a hotărârii atacate și că nu există motive legale și temeinice de
înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, Înalta
Curte, în temeiul art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursurile ca nefondate.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin.
(2) cod va obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către
stat conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de recurenții inculpați M.A.G., B.U., C.D.I. împotriva încheierii de
ședință din data de 26 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a
penală și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul nr.
4682/2/2009(1235/2009).
Obligă recurenții inculpați la plata
sumei de câte 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
până la prezentarea apărătorilor aleși se va avansa din fondul Ministerului
Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 1 iunie 2009
.