ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 925/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2645 din 14

octombrie 2008 a admis acțiunea formulată de reclamanta E.E., în contradictoriu

cu pârâții A.N.A.F. și J.B., având ca obiect obligarea pârâților să procedeze

la redistribuirea reclamantei în funcția publică de consilier juridic gradul I,

clasa I, astfel cum prevăd dispozițiile art. 22 alin. (1) lit. k), raportat la

art. 99 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, cu respectarea condițiilor prevăzute

de art. 104 alin. (1)-(2) din același act normativ, precum și să-i plătească

acesteia despăgubiri bănești reprezentând drepturile salariale de care a fost

lipsită, începând cu data depunerii primei cereri, respectiv 15 noiembrie 2007 și

până la emiterea actului de redistribuire.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că reclamanta a fost destituită din funcția publică de consilier

juridic categoria A, clasa I, gradul I, prin decizia Casei Județene de Pensii

Covasna nr. 28 din 21 ianuarie 2002, pentru săvârșirea abaterii disciplinare

prevăzute de art. 70 alin. (2), respectiv absențe nemotivate de la serviciu.

S-a mai reținut că reclamanta a atacat

decizia de destituire din funcție, iar prin sentința civilă nr. 862/2007, pronunțată

de Tribunalul Covasna, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 263/R

din 6 noiembrie 2007 a Curții de Apel Brașov, a fost constatată nelegalitatea

acesteia pentru încălcarea dispozițiilor art. 33 și art. 34 din Legea nr. 188/1999

și, urmare a anulării deciziei a fost obligată pârâta la plata sumei de 27.150

lei reprezentând salariul de bază plus 20% spor de vechime, precum și la plata

sumei de 12.355 lei drepturi bănești din fondul de stimulente în perioada 1

decembrie 2000 – 31 iulie 2007.

În condițiile în care corpul de rezervă

este format din funcționari publici care au fost eliberați din funcția publică,

în condițiile art. 99 alin. (1 lit. a)-c), e) și g) iar prin hotărârile

judecătorești mai sus menționate s-a constatat culpa pârâtei constând în aceea

că deși reclamanta avea dreptul la redistribuire, în momentul sistării pensiei

de invaliditate, respectiv la data de 1 decembrie 2006, nu a putut beneficia de

acest drept, instanța de fond a apreciat că cererea reclamantei este îndreptățită.

Împotriva sentinței civile nr. 2645

din 14 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâta A.N.A.F.

și J.B., președintele A.N.F.P., prin care s-a solicitat admiterea acestei căi

de atac și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii

reclamantei ca neîntemeiate.

Au învederat recurenții, prin

motivele căii de atac, că instanța de fond a aplicat în mod greșit legea,

respectiv art. 105 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici, republicată, în forma în vigoare la data rămânerii

definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 862 din 24 iulie 2007, și art.

99 alin. (1) lit. c) din același act normativ, și a considerat fără nici un

temei legal că la data formulării cererii de redistribuire reclamanta

îndeplinea condițiile pentru a fi redistribuită într-o funcție publică de

consilier juridic gradul I clasa I.

A arătat A.N.A.F. și J.B.,

președintele A.N.F.P., că dimpotrivă, la data formulării cererii de

redistribuire nr. 1055588 din 20 noiembrie 2007 reclamanta nu putea fi

redistribuită într-o funcție publică de consilier juridic gradul I clasa I

întrucât aceasta nu se încadra în niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 105

alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată (în forma în vigoare la data

rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 862 din 24 iulie

2007) pentru a putea face parte din corpul de rezervă al funcționarilor

publici, respectiv nu a fost eliberată din funcția publică în condițiile art. 99

alin. (1) lit. c) din lege, așa cum eronat a reținut prima instanță.

Intimata reclamantă avea o hotărâre

judecătorească, sentința civilă nr. 862 din 24 iulie 2007 rămasă definitivă și

irevocabilă, prin care a obținut anularea actului administrativ de destituire

din funcție și implicit repunerea în situația anterioară, respectiv

reintegrarea în funcția publica deținuta, de consilier juridic, cls.I, gr.I din

cadrul Casei Județene de Pensii Covasna si nu înscrierea în corpul de rezervă

al funcționarilor publici sau redistribuirea într-o funcție publică de aceeași

categorie, clasă și același grad profesional cu funcția publică deținută,

respectiv de consilier juridic.

Recursul este fondat și va fi admis,

cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii

reclamantei E.E. ca neîntemeiată, pentru considerentele ce urmează.

Prin decizia nr. 28 din 21 ianuarie

2002 emisă de directorul general al Casei Județene de Pensii Covasna, reclamanta

a fost destituită din funcția publică de consilier juridic categoria A clasa I

gradul I a urmare a săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 70 alin.

(2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pentru

absențe nemotivate de la serviciu.

Prin sentința civilă nr. 862 din 24

iulie 2007 a Tribunalului Covasna a fost admisă acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamanta E.E. în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Covasna, a fost anulată decizia nr. 28 din 21 ianuarie 2002

de destituire din funcția publică de consilier juridic categoria A, clasa I,

gradul I, emisă de către pârâtă și a fost obligată pârâta la plata în favoarea

reclamantei a sumei de 27150 lei cu titlu de despăgubiri egale cu salariile indexate

majorate, recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat

reclamanta pe perioada 1 decembrie 2006 și până la 24 iulie 2007 urmând a se

efectua înregistrarea în carnetul de muncă a perioadei respective ca vechime în

muncă. Ulterior, prin decizia nr. 263/R din 6 noiembrie 2007 a Curții de Apel

Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca

nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Covasna și a fost admis

recursul reclamantei, cu consecința modificării sentinței civile nr. 862 din 24

iulie 2007 a Tribunalului Covasna în sensul obligării pârâtei la plata în

favoarea reclamantei a sumei de 37.886,00 lei în loc de 27.150 lei cu titlu de

despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, recalculate și cu celelalte

drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta în perioada 1 decembrie 2006, data

pronunțării deciziei în recurs, urmând a se efectua înregistrarea în carnetul

de muncă a perioadei respective ca vechime în muncă, cu menținerea restului

dispozițiilor sentinței recurate.

Reclamanta E.E. a solicitat A.N.F.P.,

în temeiul hotărârilor judecătorești, sus menționate, prin adresele nr. 1055588

din 20 noiembrie 2007 și nr. 1419021 din 11 ianuarie 2008, redistribuirea pe o

funcție publică de aceeași categorie, clasă și același grad profesional cu

funcția publică deținută, respectiv de consilier juridic, în condițiile art. 105

alin. (1) și art. 99 alin .(1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici.

Corpul de rezervă al funcționarilor

publici este format, potrivit art. 105 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind

Statutul funcționarilor publici, republicată, în forma în vigoare la data

rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 862/2007 a Tribunalului Covasna,

din funcționarii publici care au fost eliberați din funcția publică în

condițiile art. 99 alin. (1) lit. a) (autoritatea sau instituția publică și-a

încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcționarul

public nu este de acord să o urmeze), lit. b) (autoritatea sau instituția

publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin

reducerea postului ocupat de funcționarul public), lit. c) (ca urmare a

admiterii cererii de reintegrare în funcția publică ocupată de către

funcționarul public a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori

pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea), lit. e) [funcționarul

public nu mai îndeplinește condiția prevăzută de art. 54 lit. g] și lit. g) (ca

urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcționar public de acceptare a

numirii în condițiile art.93) și este gestionat de A.N.A.F.

Instanța de fond a făcut, în cauză o

aplicarea greșită a prevederilor art. 105 alin. (1) și art. 99 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată,

reținând în mod eronat că reclamanta îndeplinea, la data formulării cererii de

redistribuire nr. 1055588 din 20 noiembrie 2007, condițiile pentru a fi

redistribuită într-o funcție publică de consilier juridic gradul I clasa I,

potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (1) lit. k) raportat la art. 99 alin. (1)

lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 188/1999.

Reclamanta nu putea fi redistribuită

într-o funcție publică de consilier juridic gradul I clasa I întrucât ea nu se

încadra în nici una din situațiile prevăzute la art. 105 alin. (1) din Legea

nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, pentru a

putea face parte din corpul de rezervă al funcționarilor publici. Reclamanta nu

a fost eliberată din funcția publică în condițiile art. 99 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu alte cuvinte

nu a fost eliberată din funcția deținută ca urmare a admiterii cererii de

reintegrare în funcția publică ocupată de ea a unui alt funcționar public

eliberat sau destituit din funcție în mod nelegal.

În aceste condiții, reținând că motivele

de recurs invocate de pârâți sunt întemeiate și că în mod greșit instanța de

fond a admis acțiunea reclamantei, se va dispune, în temeiul dispozițiilor art.

304 pct. 9 și art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., admiterea recursului

formulat de pârâții A.N.A.F. și J.B., președintele A.N.F.P. împotriva sentinței

civile nr. 2645 din 14 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII

a contencios administrativ și fiscal, și modificarea pe cale de consecință a

hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei E.E. ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.A.F.

și J.B., președintele A.N.F.P., împotriva sentinței civile nr. 2645 din 14

octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge acțiunea reclamantei E.E., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19

februarie 2009.