ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2750/2008

Asupra recursului de față; Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 103 din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a ll-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 74, art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.F., la o pedeapsa de 7 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioada de 4 ani, în condițiile art. 65 C. pen., cu titlu de pedeapsa complementara. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În baza art. 88 C. pen.

s-a dedus arestarea preventiva a inculpatului de la 22 mai 2007, la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 118 C. pen. rap. la art. 17 din Legea 143/2000, s-a confiscat de la inculpat suma de 160 lei. În baza art. 191 rap. la art. 349 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul avocat din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: Prin rechizitoriul nr. 548/D/P/2007 întocmit de D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial București, s-a dispus trimiterea in judecata în stare de arest preventiv a inculpatului P.M.F., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, reținându-se în fapt că, în ziua de 22 mai 2007, inculpatul a vândut martorului denunțător I.J.I.

cantitatea de 0,11 grame heroină în vederea consumului propriu. În concret, la data de 18.04.2007, numitul F.M., care era arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, a formulat denunț împotriva inculpatului P.M.F.; de asemenea, a mai formulat denunț și numitul I.J.I., ambii arătând ca inculpatul se ocupa cu vânzarea de droguri, respectiv heroină. Pentru prinderea în flagrant a inculpatului, organele de poliție, în prezenta martorului V.I., au pus la dispoziția denunțătorului I.J.I. suma de 170 lei compusă din 3 bancnote de 50 lei și două bancnote de 10 lei . În realizarea acestui scop, martorul s-a deplasat la blocul unde locuiește inculpatul iar după discuțiile dintre cei doi, în care denunțătorul i-a solicitat inculpatului să-i facă rost de 3 doze de heroină, inculpatul i-a spus că se va duce la numitul "A." din zona Calea Griviței pentru a le cumpăra.

Cei doi s-au urcat în autobuzul 143, apoi în metrou spre Gara de Nord. În metrou, martorul i-a dat banii inculpatului iar când au ajuns la Gara de Nord, inculpatul I-a sunat pe "A.", care i-a cerut să se întâlnească la Piața Buzesti. Inculpatul s-a deplasat la Piața Buzesti, lăsându-l pe martor să îl aștepte în Gara de Nord, iar organele de politie au procedat la supravegherea îndeaproape a inculpatului, la care însă au renunțat deoarece acesta se uita tot timpul în urmă și se deplasa în cerc. Ca atare, pentru a nu compromite acțiunea de prindere în flagrant, polițiștii s-au întors și ei la locul de întâlnire, respectiv Gara de Nord, unde se afla martorul denunțător. Inculpatul a revenit după cea.

1,30 ore și a plecat împreună cu denunțătorul spre str. N., unde, în scara unui bloc, inculpatul și-a preparat o doză de heroină pe care și-a injectat-o în venă, după care cei doi au plecat spre Piața Victoriei. În acest timp, denunțătorul a făcut semnul convenit către polițiști cu privire la realizarea tranzacției, motiv pentru care, în timp ce inculpatul și martorul se deplasau cu autobuzul, polițiștii i-au așteptat la destinație iar la coborâre i-au imobilizat. Denunțătorul a predat heroina organelor de politie iar cu ocazia percheziției corporale efectuată asupra inculpatului s-a găsit suma de 20 lei, din care o bancnotă de 10 lei și o bancnotă de 5 lei erau din cele capcanate criminalistic.

Inculpatul a recunoscut că a cumpărat heroina din banii primiți de la denunțător pentru a i-o preda acestuia, dar a susținut că banii găsiți asupra lui i-au fost dați de denunțător pentru a-și cumpăra țigări și ceva de mâncare. De asemenea, la cercetarea judecătorească inculpatul a arătat că este consumator de heroină și recunoaște săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținuta în actul de sesizare. În drept, fapta inculpatului de a intermedia vânzarea-cumpărarea celor 3 doze de heroina între numitul "A." si martorul I.J.I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, fapta prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Constatând dovedită vinovăția inculpatului, în raport de fapta dedusă judecății, instanța I-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen., îndeosebi de pericolul social al faptei, dar, totodată, a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care a fost sincer, nu are antecedente penale, a regretat săvârșirea faptei, astfel încât a reținut circumstanțele atenuante descrise mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 74, art. 76 C. pen. A mai avut în vedere instanța și împrejurarea că inculpatul a urmat un tratament de dezintoxicare care a fost finalizat cu succes, considerând astfel că pericolul de a se perpetua activitatea infracțională, care îndeosebi se desfășura cu scopul procurării dozei de heroină necesară pentru propriul consum, a scăzut considerabil.

B. împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P.M.F., criticând-o pentru netemeinicie, cu motivarea că nu mai consumă droguri și, față de circumstanțele sale personale, pedeapsa aplicată este prea mare, solicitând reducerea acesteia. Prin decizia penală nr. 96 din 11 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția aII-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis apelul inculpatului P.M.F., a fost desființată în parte sentința penală atacată și, rejudecând, a fost redusă pedeapsa aplicată de la 7 ani la 3 ani închisoare. În baza art. 81-82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză și s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a ținut seama de toate împrejurările care atenuează răspunderea penală și nici de persoana inculpatului. Astfel, din probele dosarului a rezultat că inculpatul, la solicitarea insistentă a denunțătorului I.J.I., a intermediat doar cantitatea de 0,11 gr. heroină (consumată în totalitate în procesul analizelor de laborator) către acesta, fără să beneficieze de vreun avantaj material ca urmare a acestei intermedieri pe care a făcut-o doar la insistența denunțătorului, care era prietenul său.

Circumstanțele reale în care inculpatul a comis fapta, respectiv cererea insistentă a unui prieten și fără a urmări sau realiza vreun folos material, sunt evident împrejurări care atenuează răspunderea penală a acestuia și trebuie avute în vedere la individualizarea pedepsei, alături și de persoana inculpatului, care a avut o conduită constant sinceră pe parcursul procesului penal și nu are antecedente penale. În raport de toate aceste împrejurări și având în vedere că în favoarea inculpatului s-au reținut în mod judicios circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., instanța de apel Ie-a dat o eficiență corespunzătoare, prin reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special, conform dispozițiilor art. 76 lit. a) C. proc.

pen. Instanța de apel a mai constatat că, față de cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și persoana acestuia, care nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, la toate împrejurările în care a comis fapta, sunt îndeplinite condițiile de aplicare a suspendării condiționate, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia de către inculpat. C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării necorespunzătoare a cuantumului și modalității de executare a pedepsei, motivând în esență că infracțiunea săvârșită de inculpat nu a avut un caracter izolat iar frecvența acestui gen de infracțiuni justifică aplicarea unei pedepse într-un cuantum sporit, cu executare în regim de detenție.

Oral, în subsidiar, procurorul de ședință a învederat și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen. de către instanța de apel. Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curtea constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, neprivativă de libertate, precum și la cuantumul scăzut al acesteia, Înalta Curte apreciază că recursul este neîntemeiat și că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei, în conformitate cu criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen. și cu scopul pedepsei, astfel cum este definit de dispozițiile art. 52 C. pen.

Aceasta, întrucât, pe de o parte, pedeapsa nu este doar un mijloc de reeducare al condamnatului, ci trebuie să constituie și o măsură de constrângere corespunzătoare valorii sociale încălcate prin săvârșirea infracțiunii. în cauză, inculpatul a traficat o cantitate mică de droguri, fără a urmări obținerea unui avantaj patrimonial, astfel că și în ipoteza în care fapta sa nu are caracter izolat, astfel cum se susține, nu ne aflăm în prezența unui veritabil traficant de droguri, care trebuie pedepsit cu severitate. Nu în ultimul rând, trebuie arătat că aprecierea instanței de fond cu privire la oportunitatea modalității de executare a pedepselor este corectă, fiind întrunite condițiile prev. de art. 81 C. pen., inclusiv cea potrivit căreia scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Recursul este însă întemeiat în ceea ce privește critica ce vizează omisiunea instanței de apel de a suspenda executarea pedepsei accesorii, pe care a menținut-o odată cu celelalte dispoziții ale hotărârii instanței de fond. în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepsei accesorii, aspect omis de către instanța de apel. Pentru toate aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există alte motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. d) din același cod, va admite recursul formulat de parchet, va casa în parte decizia recurată și, rejudecând, va face a plicarea dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., în sensul că va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata executării pedepsei principale care a fost suspendată condiționat. Conform dispozițiilor art. 192 alin. (3) din același cod, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 96 din 11 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul P.M.F. Casează în parte decizia sus menționată și, rejudecând, face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. Menține restul dispozițiilor deciziei atacate. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 100 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 septembrie 2008.