ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3488/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3488/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, prin sentința civilă nr. 433 din 12 februarie 2008, a admis acțiunea
formulată de reclamanții C.R.V. și B.C.C., în contradictoriu cu M.I.R.A., I.P.J.
Ilfov și M.E.F., având ca obiect obligarea pârâților la plata sumelor
reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004 - 2006 și a drepturilor
cuvenite cu titlu de spor de fidelitate pentru anul 2005, actualizate cu
indicele de inflație.
Pentru a hotărî astfel instanța
de fond a reținut, în esență, că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 37
pct. 2 din O.G. nr. 38/2003, prin care au fost reglementate aceste drepturi
acordate polițiștilor, iar suspendarea lor, prin legi succesive, are ca efect numai
amânarea punerii în aplicare a acestor prevederi legale și nu lipsa temporară a
drepturilor menționate; pe cale de consecință, la expirarea duratei de suspendare,
obligația corelativă acestor drepturi devine executorie.
Împotriva acestei sentințe,
în termen legal, a declarat recurs M.E.F. criticând hotărârea instanței de fond
pentru greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 500/2002, atunci când s-a
apreciat că acest minister trebuie obligat la alocarea fondurilor necesare
plății drepturilor solicitate de reclamanți; s-a invocat în acest sens practica
constatată de Înalta Curte de Casație și Justiție care s-a pronunțat, în toate cauzele
similare, în sensul respingerii cererilor de chemare în judecată a acestei
instituții.
Examinând cauza și sentința
atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de
recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele
considerente.
Instanța de fond s-a pronunțat
fără a reține lipsa calității procesuale pasive a M.E.F., între acesta și
persoana obligată, în raportul juridic dedus judecății neexistând identitate,
în lipsa unor raporturi de serviciu între această autoritate și reclamanți. Or,
numai existența unor astfel de raporturi juridice poate justifica legitimitate
procesuală a unei autorități sau instituții, având în vedere că dreptul
solicitat de reclamant este unul de natură salarială.
Pentru aceste motive, în
temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., urmează a fi admis recursul declarat
în cauză, cu consecința modificării, în parte a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de M.E.F.
împotriva sentinței civile nr. 433 din 12 februarie 2008 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrative și fiscal.
Modifică în parte sentința
atacată în sensul că respinge cererea de chemare în garanție a M.E.F.,
formulată de M.I.R.A.
Menține celelalte dispoziții
ale sentinței.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 octombrie 2008.
Irevocabilă.