ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4394/2007

Asupra recursurilor de față, Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj reclamantul M.I.I. a chemat în judecată Ministerul Sănătății Publice, Ministrul Sănătății Publice, E.N. și M.F.I., pentru ca instanța să dispună anularea concursului organizat pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Județean Zalău, organizat în baza prevederilor Legii nr. 96/2006 și a Ordinului nr. 1212/2006; anularea Ordinului nr. 1559 din 13 decembrie 2006 de numire în funcția de manager al Spitalului Județean Zalău, jud. Sălaj a pârâtului M.F.I. și a actelor pregătitoare tehnice care au stat la baza emiterii ordinului atacat; anularea contractului de management nr. 335 din 14 decembrie 2006 încheiat între pârâți și obligarea pârâților să organizeze un nou concurs pentru postul de manager al Spitalului Județean Zalău.

În motivarea cererii a arătat faptul că a participat la concursul organizat pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Județean Zalău, alături de pârâtul cu același nume ca al său, respectiv M.F.I. După publicarea rezultatelor finale ale concursului, reclamantul M.I.I. a fost declarat admis cu media generală 8,42 iar pârâtul M.F.I. a fost respins cu media generală 8,30. Reclamantul nu a formulat contestație, pentru că a fost declarat admis, însă contracandidatul său a formulat contestație, care i-a fost respinsă. A arătat faptul că această Comisie de examinare a contestațiilor, din oficiu a schimbat notele obținute la interviu de cei doi candidați, modificând nota finală a acestora și publicând rezultatele finale ale concursului, după soluționarea contestațiilor în sensul declarării ca admis a pârâtului M.F.I.

și respins a reclamantului M.I.I. A criticat în cadrul motivelor acțiunii formulate, faptul că i-au fost modificate notele la proba interviului, fără ca să fi făcut vreo contestație în acest sens, iar după publicarea listelor finale a fost pus în fața faptului împlinit, întrucât nu a mai putut formula contestație, conform regulamentului de examen. Cu toate acestea a formulat contestație împotriva rezultatelor finale, la care nu a primit nici un răspuns, iar ulterior acestei reclamații a fost emis Ordinul de numire în funcția de manager al spitalului a pârâtului declarat admis. A arătat că a formulat contestație și împotriva acestui ordin, la care nu a primit nici un răspuns.

Pe fondul pricinii, au arătat faptul că la proba interviului două dintre notele acordate pârâtului în mod greșit au fost trecute de comisie ca fiind acordate reclamantului, motiv pentru care, la verificarea din oficiu, Comisia a sesizat această greșeală materială și a îndreptat-o, modificând notele acordate la proba interviului acestor doi candidați cu nume asemănătoare, motiv pentru care au solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii. În cauză a formulat întâmpinare și pârâtul M.F.I.

solicitând respingerea acțiunii reclamantului, în principal ca inadmisibilă, întrucât reclamantul nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de lege, precum și pentru considerentul că ordinul atacat, prin care a fost desemnat manager al Spitalului, a intrat în circuitul civil și nu mai poate forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ pentru anularea lui iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât în mod legal a fost declarat câștigător al concursului și numit manager al Spitalului Județean Zalău. Prin sentința civilă nr. 203 din 12 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj au fost respinse excepțiile invocate și a fost admisă acțiunea reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că excepția prematurității și excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâți nu pot fi primite, întrucât reclamantul a urmat procedura prealabilă, iar la data invocării excepției termenul de 30 de zile era împlinit. De asemenea, a reținut faptul că actul administrativ atacat a intrat în circuitul civil iar autoritatea emitentă nu mai putea revoca actul atacat, această facultate aparținând numai instanței de judecată de la acel moment. Cu privire la excepția tardivității precizării de acțiune, Curtea a reținut faptul că aceasta nu este tardivă în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată , precum și în raport de data luării la cunoștință a actelor ce se solicită a fi anulate prin precizarea formulată, acte ulterioare actului administrativ principal atacat.

Pe fondul cererii de chemare în judecată, Curtea a apreciat faptul că modalitatea de îndreptare a erorii materiale intervenite în notarea candidaților la proba interviului nu a fost corectă, întrucât această eroare a fost corectată în tabelul final afișat în urma soluționării contestațiilor, iar reclamantul a fost pus în imposibilitate de a mai formula vreo contestație. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții M.F.I., Ministerul Sănătății Publice și Ministrul Sănătății Publice, E.N. În cadrul motivelor de recurs formulate de M.F.I. a fost invocată excepția prematurității cererii și s-a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca inadmisibilă, întrucât intimatul-reclamant nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, întrucât instanța de fond a reținut o stare de fapt eronată. S-a arătat faptul că anularea atât a Ordinului nr. 1559 din 13 decembrie 2006, cât și a contractului de management este nelegală întrucât intimatul reclamant are calitatea de terț față de aceste contracte și puteau fi invocate numai motive de nulitate absolută a acestora, motive care nu rezultă din analiza actelor dosarului, care să justifice aplicarea acestei sancțiuni. S-a precizat faptul că nota obținută de cei doi candidați la proba interviului în mod corect a fost îndreptată de Comisia de concurs, întrucât din cercetarea probelor administrate rezultă această greșeală materială a Comisiei de la proba interviului, astfel încât rezultatul concursului afișat după soluționarea contestațiilor este corect.

Prin motivele de recurs formulate, recurenții-pârâți Ministerul Sănătății Publice și Ministrul Sănătății Publice, E.N. au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantului, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 6 și pct. 9 C. proc. civ. S-a criticat faptul că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, întrucât s-a dispus obligarea acestor pârâți la organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Județean Zalău și anularea concursului organizat pentru ocuparea funcției arătate, în condițiile în care reclamantul nu a solicitat acest lucru.

De asemenea, s-a mai arătat faptul că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât potrivit dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 554/2004, reclamantul trebuia să se adreseze cu plângere prealabilă emitentului ordinului în termen de 30 de zile de la emiterea acestuia, să aștepte răspuns termen de 30 de zile și tot în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului să se adreseze instanței dacă este nemulțumit de răspunsul primit. S-a arătat faptul că la data introducerii acțiunii nu expirase încă termenul de răspuns, iar interpretarea instanței de fond nu poate fi acceptată, interpretare cu privire la faptul că la data formulării excepției termenul era împlinit și aceasta pentru că legea nu face această distincție, relevant fiind doar momentul introducerii acțiunii.

Recurenții au criticat și faptul că în mod greșit instanța de fond a admis completarea la acțiunea formulată, întrucât această cerere a fost formulată tardiv și trebuia respinsă ca atare, precum și faptul că actul juridic atacat a fost în mod greșit calificat ca fiind un act de natură civilă, atâta timp cât contractul de management în discuție este un contract de natură administrativă. S-a arătat faptul că pentru anularea acestui contract de management trebuia urmată procedura prealabilă , ceea ce nu s-a întâmplat în situația de față.

De asemenea, pe fondul cauzei, s-a criticat hotărârea pronunțată întrucât instanța a reținut că îndreptarea erorii materiale s-a realizat cu ocazia verificării din oficiu și la publicarea listelor finale cu rezultatele la concurs, astfel încât intimatul reclamant nu a avut posibilitatea contestării acestor rezultate, situație care nu este reală, întrucât conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Ordinul nr. 1212/2006 se prevedea expres posibilitatea contestării acestor rezultate finale. Recursurile sunt nefondate. Înalta Curte analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente cauzei va respinge recursurile formulate pentru considerentele ce urmează.

Criticile formulate de recurenți cu privire la prematuritatea cererii reclamantului, precum și cu privire la neîndeplinirea procedurii prealabile nu pot fi primite de instanța de control judiciar întrucât aceste critici sunt nefondate. Astfel, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Procedând la verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că la data de 25 noiembrie 2006 a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de manager al Spitalului Zalău, concurs la care au participat reclamantul și pârâtul din dosar, ambii având nume identice, diferită fiind doar inițiala tatălui.

După susținerea probelor de concurs au fost afișate rezultatele, iar reclamantul a fost declarat admis cu media generală 8,42 iar pârâtul respins cu media 8,30. Pârâtul a înțeles să formuleze contestație împotriva punctajului obținut la probele orale, respectiv la proiectul de management și la interviul de selecție, contestație care i-a fost respinsă de Comisia de soluționare a contestațiilor motivat de faptul că nu există procedură pentru verificarea unor astfel de susțineri.

La data de 28 noiembrie 2006 au fost publicate listele finale după soluționarea contestațiilor, tabel în care reclamantul a fost declarat respins, fiindu-i modificată media finală a examenului la nota 8,34, această medie fiind calculată prin modificarea notei obținute de reclamant la proba interviului, ca urmare a corectării unei greșeli materiale a comisiei de concurs, iar pârâtul a fost declarat admis cu media generală 8,38, comisia procedând, de asemenea, la modificarea notei obținute la proba interviului și , ca atare, modificând media generală. După publicarea acestor liste, reclamantul a formulat contestație împotriva rezultatelor finale (fila 145, dosar fond), la care nu a primit niciun răspuns.

Având în vedere succesiunea în timp a faptelor și a actelor, înalta Curte a constatat că plângerea depusă de reclamant la data de 29 noiembrie 2006, prin care a contestat rezultatele finale ale concursului organizat pentru ocuparea funcției de manager al Spitalului Zalău, reprezintă plângerea prealabilă conform art. 7 din Legea contenciosului administrativ, având în vedere faptul că aceasta este contestația depusă ca urmare a înregistrării unei vătămări într-un drept sau interes legitim. La data de 13 decembrie 2006 Ministerul Sănătății Publice a emis Ordinul nr. 1559 de numire în funcția de manager al Spitalului a candidatului declarat admis, respectiv a pârâtului M.F.I. La data de 21 decembrie 2006 reclamantul M.I.I., luând cunoștință de existența acestui ordin de numire în funcție, a formulat plângere și împotriva acestuia, iar la data de 22 decembrie 2006 a depus acțiunea ce face obiectul prezentului dosar.

Este evident că ordinul atacat, de numire a persoanei declarate câștigătoare la concurs, este ulterior și urmare a concursului organizat și contestat de reclamant, motiv pentru care nu poate fi acceptată teza recurenților pârâți, care invocă atât prematuritatea cererii, tardivitatea cât și inexistența plângerii prealabile, aceasta cu referire la fiecare act adoptat de Ministerul Sănătății, întrucât legea prevede o singură plângere împotriva actului care a produs vătămarea și nu plângeri succesive asupra tuturor actelor subsecvente actului contestat.

Teoria prematurității cererii formulată de recurenți nu poate fi primită de Înalta Curte, întrucât la data de 22 decembrie 2006, data depunerii la instanță a acțiunii reclamantului, pârâtul Ministerul Sănătății Publice emisese Ordinul de numire în funcție și încheiase contractul de management cu persoana declarată admisă la concurs, fără ca reclamantul să primească vreun răspuns la cererea sa, apreciind că, în această situație, prevederile art. 8 din Legea contenciosului administrativ pot fi interpretate în favoarea reclamantului, în sensul că se poate considera că s-a răspuns negativ plângerii sale, căci după numirea pârâtului în funcția de manager este evident că plângerea sa nu poate să fie soluționată favorabil.

Criticile formulate cu privire la reținerea unei situații de fapt eronate, precum și cu privire la faptul că a fost anulat un ordin și un contract (de management) față de care reclamantul are calitatea de terț, fără a fi invocate motive de nulitate absolută, urmează să fie respinse de înalta Curte întrucât instanța de fond a reținut corect situația de fapt, astfel cum a fost relevată și de Înalta Curte, iar anularea actelor administrative în discuție este urmarea admiterii acțiunii și constatării existenței unei vătămări în drepturi a reclamantului. In materia contenciosului administrativ nu se face distincția între nulitate absolută și nulitate relativă, iar anularea actului contestat poate fi cerută și de terț, singura condiție care trebuie îndeplinită este ca terțul să fi suferit vreo vătămare în sensul dispozițiilor legale.

Critica formulată de recurenți cu privire la faptul că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut nu poate fi primită de Înalta Curte, întrucât instanța de fond s-a pronunțat exclusiv pe cererea de chemare în judecată a reclamantului, astfel cum a fost precizată, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului. Pentru toate aceste considerente, văzând dispozițiile art. 52 din Constituția României, care reglementează dreptul cetățeanului la o bună administrație, precum și dispozițiile art. 312 C. proc. civ. înalta Curte va menține hotărârea instanței de fond și , pe cale de consecință, va respinge recursurile formulate ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Ministerul Sănătății Publice, Ministrul Sănătății Publice, E.N. și M.F.I. împotriva sentinței civile nr. 203 din 12 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2007.