ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2508/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la data de 11 octombrie 2006,

Asociația E.C.T.E. a chemat în judecată Guvernul României, secretariatul de stat

pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989, solicitând:

- constatarea nelegaliltății

răspunsului dat cu adresa nr. 18/11080 din 14 septembrie 2006;

- obligarea acestei

autorități a administrației publice centrale să procedeze la rectificarea în

evidențele sale a datei dobândirii personalității juridice a asociației

reclamante, astfel cum rezultă aceasta din sentința civilă nr. 919 din 23

martie 1990, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr. 958/PJ/1990;

- obligarea pârâtului să-i

răspundă în scris la solicitările formulate prin notificare cu scrisoare recomandată

la data de 4 septembrie 2006 și să o programeze la Comisia instituită în

vederea preschimbării certificatelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004,

în afara datei de 20 octombrie 2006, dar nu mai târziu de 31 noiembrie 2006,

precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta și-a motivat acțiunea,

arătând că a luat ființă la data de 23 ianuarie 1990, conform procesului-verbal

de constituire al membrilor fondatori, sub denumirea de C.T.E. iar prin

sentința civilă nr. 919 din 23 martie 1990 pronunțată în dosarul nr. 958/PJ/1990

al Judecătoriei sectorului 1 București i s-a acordat personalitate juridică.

Ulterior, membrii asociației

au hotărât completarea denumirii acesteia cu E., fapt consemnat în încheierea aceleiași

instanțe din 26 iulie 2007.

De asemenea, până în prezent

au avut loc mai multe modificări neesențiale ale statutului propriu în privința

competenței organelor de conducere, a înființării unor filiale sau puncte de

lucru despre care instanța de judecată a luat act prin încheiere de ședință, în

condițiile legii.

A precizat că începând din

anul 1990, asociația a funcționat în mod efectiv și public, iar în întreaga

corespondență pe care a avut-o cu terțe persoane și autorități publice au fost

menționate corect atât data, înființării cât și denumirea asociației.

Cu toate acestea,

reclamanta, a aflat la începutul anului 2006 că o anumită persoană din cadrul

autorității publice pârâte a procedat la modificarea abuzivă a datei de

înființare înscrisă în evidențe, inițial din 23 ianuarie 1990 în 14 iunie 1991,

iar ulterior, în aceea de 8 mai 1992.

Modificarea respectivă,

unilaterală și nelegală este de natură să aducă prejudicii grave asociației și

membrilor săi îndeosebi, prin programarea acestora în vederea preschimbării

certificatelor de revoluționar obținute în baza Legii nr. 42/1990, care se va realiza

mult mai târziu decât la data ce trebuia stabilită în mod normal.

În sfârșit, reclamanta a

arătat că toate  încercările sale de rezolvare amiabilă a situației create s-au

lovit de refuzul categoric și nejustificat al factorilor de conducere ai

pârâtului, fapt concretizat inclusiv în răspunsul comunicat cu adresa nr. 18/11080

din 14 septembrie 2006, conform căruia, data înființării asociației ar fi 8 mai

1992.

Prin sentința civilă nr. 1236

din 9 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat pe

pârât să procedeze la rectificarea în evidențele proprii a datei dobândirii

personalității juridice de către reclamantă, așa cum rezultă ea din sentința

civilă nr. 919 din 23 martie 1990 a Judecătoriei sectorului 1 București.

Totodată, a respins primul

capăt de cerere ca inadmisibil și capătul trei de cerere ca neîntemeiat.

În esență, instanța a

reținut că reclamanta a luat ființă la data de 23 ianuarie 1990, sub denumirea

de C.T.E., astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat de membrii fondatori

și a dobândit personalitate juridică prin hotărârea judecătorească menționată

mai sus. Că, modificările aduse, statutului asociației ulterior, de care

instanța competentă a luat act, nu pot fi considerate ca o modificare a datei

de dobândire a personalității sale juridice.

Mai mult, reclamanta a

funcționat efectiv și necontestat de la data dobândirii personalității juridice

prin sentința civilă pronunțată la data de 23 martie 1990 și nu de la data

modificărilor statutare ulterioare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs pârâtul Guvernul României, secretariatul de stat pentru problemele

revoluționarilor din decembrie 1989.

Recurentul a susținut că în

mod greșit prima instanță a admis în parte acțiunea, deoarece în afară de denumirea

de „eroi” cuprinsă în titlu, din nici unul din scopurile asociației reclamante

nu rezultă că obiectul său de activitate este legat de Revoluția din Decembrie 1989

la acea dată.

Pe de altă parte, Curtea de Apel

a ignorat împrejurarea că abia la 8 mai 1992, instanța a luat act de

modificările operate în actele constitutive ale asociației, prin introducerea în

capitolul obiect de activitate, a unor activități ce conțin elemente specifice organizațiilor

de revoluționari. Pentru acest motiv, recurentul a apreciat că data la care

Asociația E.C.T.E. a devenit organizație de revoluționari, este data de 8 mai

1992.

Recursul este nefondat.

Așa cum rezultă din procesul-verbal

întocmit la data de 23 ianuarie 1990 de membrii fondatori, Asociația C.T.E.,

s-a constituit într-o asociație cu scop nelucrativ, din care fac parte tinerii

care au luptat în timpul revoluției din 21 decembrie 1989, în București, având ca

scop reunirea tinerilor rămași în viață în urma luptelor, precum și a celor

care și-au desfășurat efectiv activitatea împotriva dictaturii comuniste.

În preambul primului statut elaborat

de membrii fondatori s-a menționat faptul că organizația a fost înființată în

memoria tinerilor care s-au jertfit în rezoluția din decembrie 1989 și ea este

deschisă tuturor tinerilor cu convingeri democratice și patriotice în scopul

răspândirii culturii în general și a culturii românești, în special a

promovării valorilor spiritualității naționale, a educației tineretului în

climatul democrației și libertății.

Prin sentința civilă nr. 919

din 23 martie 1990, rămasă definitivă și irevocabilă, Judecătoria sectorului 1

București a admis cererea de înscriere ca persoană juridică formulată de Asociația

C.T.E., acordându-i personalitate juridică.

Este adevărat că ulterior au

fost aduse modificări ale statutului în ceea ce privește denumirea asociației

reclamante, componența organelor de conducere și unele completări ale

prevederilor din capitolul „Obiectul de activitate”, de care instanța de

judecată a luat act prin încheiere potrivit dispozițiilor art. 93 din Legea nr.

21/1994.

Dar, modificările respective

nu pot fi asociate cu o modificare a datei dobândirii personalității juridice

și nici nu pot determina, prin ele însele, transformarea asociației într-o nouă

persoană juridică, astfel cum eronat se susține în recurs.

Este semnificativ, sub acest

aspect, faptul că prin H.G. nr. 566 din 15 iulie 1996, reclamantei i-a fost

recunoscută calitatea de asociație de revoluționari legal înființată la data de

23 martie 1990, adică la data acordării personalității juridice prin sentința

civilă pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr. 958/PJ/1990

și rămasă definitivă.

Din anul 1990, când a luat

ființă și până în prezent, reclamanta a funcționat efectiv, neîntrerupt și în

mod public, fiind recunoscută inclusiv de către pârât sub denumirea Asociația E.C.T.E.

Obiectul său de activitate

nu s-a limitat la acțiunile cu caracter cultural-artistic, menționate în

sentința civilă nr. 919/1990, ci au vizat și promovarea drepturilor recunoscute

tinerilor prin legislația postrevoluționară, precum și a unor interese legitime

legate de această calitate, corespunzător scopului stabilit inițial, prin

procesul-verbal al ședinței de constituire și primul statut.

Este așadar, evident că în

aceste condiții, refuzul pârâtului exprimat în adresa nr. 18/11080 din 14

septembrie 2006 de a rectifica în evidențele sale data reală a dobândirii

personalității juridice de către reclamantă este nejustificat și lipsit de temei

legal.

Apreciind că prima instanță

a interpretat în mod judicios probele cu înscrisuri administrate în cauză și a

făcut o corectă aplicare a normelor legale incidente, Înalta Curte de Casație

și Justiție va dispune respingerea recursului.

În baza dispozițiilor art. 274

C. proc. civ., recurentul-pârât va fi obligat să plătească intimatei-reclamante

suma de 3.000 ron cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial în

recurs.

Văzând și prevederile art. 1

alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

împotriva sentinței civile nr. 1236 din 9 mai 2007 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă pe recurent să

plătească intimatului-reclamant suma de 3.000 ron cheltuieli de judecată în

recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 iunie 2008.