ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2508/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la data de 11 octombrie 2006, Asociația E.C.T.E.

a chemat în judecată Guvernul României, secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989, solicitând: - constatarea nelegaliltății răspunsului dat cu adresa nr. 18/11080 din 14 septembrie 2006; - obligarea acestei autorități a administrației publice centrale să procedeze la rectificarea în evidențele sale a datei dobândirii personalității juridice a asociației reclamante, astfel cum rezultă aceasta din sentința civilă nr. 919 din 23 martie 1990, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr. 958/PJ/1990; - obligarea pârâtului să-i răspundă în scris la solicitările formulate prin notificare cu scrisoare recomandată la data de 4 septembrie 2006 și să o programeze la Comisia instituită în vederea preschimbării certificatelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, în afara datei de 20 octombrie 2006, dar nu mai târziu de 31 noiembrie 2006, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta și-a motivat acțiunea, arătând că a luat ființă la data de 23 ianuarie 1990, conform procesului-verbal de constituire al membrilor fondatori, sub denumirea de C.T.E. iar prin sentința civilă nr. 919 din 23 martie 1990 pronunțată în dosarul nr. 958/PJ/1990 al Judecătoriei sectorului 1 București i s-a acordat personalitate juridică. Ulterior, membrii asociației au hotărât completarea denumirii acesteia cu E., fapt consemnat în încheierea aceleiași instanțe din 26 iulie 2007. De asemenea, până în prezent au avut loc mai multe modificări neesențiale ale statutului propriu în privința competenței organelor de conducere, a înființării unor filiale sau puncte de lucru despre care instanța de judecată a luat act prin încheiere de ședință, în condițiile legii.

A precizat că începând din anul 1990, asociația a funcționat în mod efectiv și public, iar în întreaga corespondență pe care a avut-o cu terțe persoane și autorități publice au fost menționate corect atât data, înființării cât și denumirea asociației. Cu toate acestea, reclamanta, a aflat la începutul anului 2006 că o anumită persoană din cadrul autorității publice pârâte a procedat la modificarea abuzivă a datei de înființare înscrisă în evidențe, inițial din 23 ianuarie 1990 în 14 iunie 1991, iar ulterior, în aceea de 8 mai 1992. Modificarea respectivă, unilaterală și nelegală este de natură să aducă prejudicii grave asociației și membrilor săi îndeosebi, prin programarea acestora în vederea preschimbării certificatelor de revoluționar obținute în baza Legii nr. 42/1990, care se va realiza mult mai târziu decât la data ce trebuia stabilită în mod normal.

În sfârșit, reclamanta a arătat că toate încercările sale de rezolvare amiabilă a situației create s-au lovit de refuzul categoric și nejustificat al factorilor de conducere ai pârâtului, fapt concretizat inclusiv în răspunsul comunicat cu adresa nr. 18/11080 din 14 septembrie 2006, conform căruia, data înființării asociației ar fi 8 mai 1992. Prin sentința civilă nr. 1236 din 9 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat pe pârât să procedeze la rectificarea în evidențele proprii a datei dobândirii personalității juridice de către reclamantă, așa cum rezultă ea din sentința civilă nr. 919 din 23 martie 1990 a Judecătoriei sectorului 1 București.

Totodată, a respins primul capăt de cerere ca inadmisibil și capătul trei de cerere ca neîntemeiat. În esență, instanța a reținut că reclamanta a luat ființă la data de 23 ianuarie 1990, sub denumirea de C.T.E., astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat de membrii fondatori și a dobândit personalitate juridică prin hotărârea judecătorească menționată mai sus. Că, modificările aduse, statutului asociației ulterior, de care instanța competentă a luat act, nu pot fi considerate ca o modificare a datei de dobândire a personalității sale juridice. Mai mult, reclamanta a funcționat efectiv și necontestat de la data dobândirii personalității juridice prin sentința civilă pronunțată la data de 23 martie 1990 și nu de la data modificărilor statutare ulterioare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Guvernul României, secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989. Recurentul a susținut că în mod greșit prima instanță a admis în parte acțiunea, deoarece în afară de denumirea de „eroi” cuprinsă în titlu, din nici unul din scopurile asociației reclamante nu rezultă că obiectul său de activitate este legat de Revoluția din Decembrie 1989 la acea dată. Pe de altă parte, Curtea de Apel a ignorat împrejurarea că abia la 8 mai 1992, instanța a luat act de modificările operate în actele constitutive ale asociației, prin introducerea în capitolul obiect de activitate, a unor activități ce conțin elemente specifice organizațiilor de revoluționari.

Pentru acest motiv, recurentul a apreciat că data la care Asociația E.C.T.E. a devenit organizație de revoluționari, este data de 8 mai 1992. Recursul este nefondat. Așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit la data de 23 ianuarie 1990 de membrii fondatori, Asociația C.T.E., s-a constituit într-o asociație cu scop nelucrativ, din care fac parte tinerii care au luptat în timpul revoluției din 21 decembrie 1989, în București, având ca scop reunirea tinerilor rămași în viață în urma luptelor, precum și a celor care și-au desfășurat efectiv activitatea împotriva dictaturii comuniste.

În preambul primului statut elaborat de membrii fondatori s-a menționat faptul că organizația a fost înființată în memoria tinerilor care s-au jertfit în rezoluția din decembrie 1989 și ea este deschisă tuturor tinerilor cu convingeri democratice și patriotice în scopul răspândirii culturii în general și a culturii românești, în special a promovării valorilor spiritualității naționale, a educației tineretului în climatul democrației și libertății. Prin sentința civilă nr. 919 din 23 martie 1990, rămasă definitivă și irevocabilă, Judecătoria sectorului 1 București a admis cererea de înscriere ca persoană juridică formulată de Asociația C.T.E., acordându-i personalitate juridică.

Este adevărat că ulterior au fost aduse modificări ale statutului în ceea ce privește denumirea asociației reclamante, componența organelor de conducere și unele completări ale prevederilor din capitolul „Obiectul de activitate”, de care instanța de judecată a luat act prin încheiere potrivit dispozițiilor art. 93 din Legea nr. 21/1994. Dar, modificările respective nu pot fi asociate cu o modificare a datei dobândirii personalității juridice și nici nu pot determina, prin ele însele, transformarea asociației într-o nouă persoană juridică, astfel cum eronat se susține în recurs. Este semnificativ, sub acest aspect, faptul că prin H.G. nr. 566 din 15 iulie 1996, reclamantei i-a fost recunoscută calitatea de asociație de revoluționari legal înființată la data de 23 martie 1990, adică la data acordării personalității juridice prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr. 958/PJ/1990 și rămasă definitivă.

Din anul 1990, când a luat ființă și până în prezent, reclamanta a funcționat efectiv, neîntrerupt și în mod public, fiind recunoscută inclusiv de către pârât sub denumirea Asociația E.C.T.E. Obiectul său de activitate nu s-a limitat la acțiunile cu caracter cultural-artistic, menționate în sentința civilă nr. 919/1990, ci au vizat și promovarea drepturilor recunoscute tinerilor prin legislația postrevoluționară, precum și a unor interese legitime legate de această calitate, corespunzător scopului stabilit inițial, prin procesul-verbal al ședinței de constituire și primul statut. Este așadar, evident că în aceste condiții, refuzul pârâtului exprimat în adresa nr. 18/11080 din 14 septembrie 2006 de a rectifica în evidențele sale data reală a dobândirii personalității juridice de către reclamantă este nejustificat și lipsit de temei legal.

Apreciind că prima instanță a interpretat în mod judicios probele cu înscrisuri administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a normelor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție va dispune respingerea recursului. În baza dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., recurentul-pârât va fi obligat să plătească intimatei-reclamante suma de 3.000 ron cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial în recurs. Văzând și prevederile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinței civile nr. 1236 din 9 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă pe recurent să plătească intimatului-reclamant suma de 3.000 ron cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.