ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3015/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14 august 2008

reclamantul M.A. a chemat în judecată Secretariatul de Stat cu Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând obligarea acestuia la

eliberarea unei adeverințe care să ateste că data depunerii documentației

pentru preschimbarea certificatului de revoluționar a fost în principal, la

data de 15 decembrie 2004 și în subsidiar la 20 ianuarie 2005, aceasta

servindu-i la Casa Teritorială de Pensii, în vederea aplicării Legii nr. 341/2004.

În motivarea acțiunii

reclamantul arată că, la data de 12 noiembrie a expediat prin Poșta Română

cererea însoțită de documentele necesare preschimbării certificatului de

revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004.

Cu toate acestea, susține

reclamantul, pârâtul a emis o adeverință din care rezultă că ar fi depus

documentația la data de 17 mai 2006, situație care nu corespunde realității.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3430

din 9 decembrie 2008 a respins excepțiile necompetenței materiale și a lipsei

plângerii prealabile invocate de pârât și a respins ca tardiv formulată

acțiunea reclamantului.

Instanța a reținut că,

reclamantul a depășit termenele de sesizare prevăzute de dispozițiile art. 11

din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul M.A., susținând în esență că, întrucât nu a

solicitat anularea vreunui act consideră că termenul de prescripție era cel

general de trei ani (Decretul nr. 167/1999) și ca atare acțiunea nu putea fi

respinsă ca tardivă.

Recursul este nefondat.

Dispozițiile art. 1 din

Legea nr. 554/2004, prevăd că, orice persoană care se consideră vătămată

într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.

În cazul în speță recurentul

reclamant a fost nemulțumit de modul cum autoritatea publică i-a soluționat

cererea, motiv pentru care sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 11 din

Legea nr. 554/2004 așa cum corect a reținut instanța de fond și nu dispozițiile

Decretului nr. 167/1959.

Așa fiind, recursul declarat

de reclamant va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de Mihai Alexandru împotriva

sentinței nr. 3430 din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 iunie 2009.