ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3015/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3015/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 august 2008 reclamantul M.A. a chemat în judecată Secretariatul de Stat cu Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând obligarea acestuia la eliberarea unei adeverințe care să ateste că data depunerii documentației pentru preschimbarea certificatului de revoluționar a fost în principal, la data de 15 decembrie 2004 și în subsidiar la 20 ianuarie 2005, aceasta servindu-i la Casa Teritorială de Pensii, în vederea aplicării Legii nr. 341/2004. În motivarea acțiunii reclamantul arată că, la data de 12 noiembrie a expediat prin Poșta Română cererea însoțită de documentele necesare preschimbării certificatului de revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004.
Cu toate acestea, susține reclamantul, pârâtul a emis o adeverință din care rezultă că ar fi depus documentația la data de 17 mai 2006, situație care nu corespunde realității. Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3430 din 9 decembrie 2008 a respins excepțiile necompetenței materiale și a lipsei plângerii prealabile invocate de pârât și a respins ca tardiv formulată acțiunea reclamantului. Instanța a reținut că, reclamantul a depășit termenele de sesizare prevăzute de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M.A., susținând în esență că, întrucât nu a solicitat anularea vreunui act consideră că termenul de prescripție era cel general de trei ani (Decretul nr. 167/1999) și ca atare acțiunea nu putea fi respinsă ca tardivă.
Recursul este nefondat. Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, prevăd că, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ competente. În cazul în speță recurentul reclamant a fost nemulțumit de modul cum autoritatea publică i-a soluționat cererea, motiv pentru care sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 așa cum corect a reținut instanța de fond și nu dispozițiile Decretului nr. 167/1959. Așa fiind, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Mihai Alexandru împotriva sentinței nr. 3430 din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.