Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Instanța
Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
Data
11 noiembrie 2008

Decizia nr. 3999/2008 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 309/2008 a Curții de Apel București

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 5 octombrie 2007, reclamantul F.I. a solicitat obligarea pârâților M.I.R.A. și D.G.P.M.B. la plata primei de concediu pentru perioada anilor 2004 - 2005 și la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, ambele cu coeficientul de inflație. Prin sentința civilă nr. 309/2008 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost admisă. Pârâții au fost obligați să plătească reclamantului primele de concediu aferente perioadei 2004 - 2006 și sporul de fidelitate pe anul 2005, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la data efectuării plății.

Totodată, s-a respins cererea de chemare în garanție a M.E.F., cerere formulată de M.I.R.A. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen D.G.P.M.B. arătând în esență, că prima de concediu s-a acordat pentru perioada 2004 - 2006, deși reclamantul a solicitat-o numai până la data de 31 decembrie 2005, dată la care s-a pensionat. Verificând cauza în funcție de recursul formulat și având în vedere dispozițiile art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte retine următoarele. Din analizarea actelor dosarului rezultă că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul D.G.P.M.B., având raport de serviciu cu acest pârât în perioada discutată, anii 2004 - 2005. Cum D.G.P.M.B. nu este o instituție centrală pentru a atrage competența de soluționare în primă instanță a Curții de Apel, în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc.

civ., cu referire la art. 109 din Legea nr. 188/1999, înseamnă că sentința recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă material. Față de împrejurarea că reclamantul a avut raport de serviciu cu D.G.P.M.B., competent pentru soluționarea litigiului este Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ. Această situație circumscrie motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., care a fost pus în discuția părților din oficiu, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, recursul va fi admis, sentința se va casa și cauza va fi trimisă spre competentă soluționare Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, care va avea în vedere și motivul de recurs formulat de D.G.P.M.B.

DECIDE Admite recursul declarat de D.G.P.M.B. împotriva sentinței civile nr. 309 din 5 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza la Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2008.

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.