ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1388/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 554 din 1 aprilie

2008 Tribunalul Suceava a admis contestația formulată în temeiul Legii nr. 10/2001

de reclamantul

M.V., a

desființat dispoziția nr. 3380/2007, emisă de Municipiul Suceava prin primar și

a constatat dreptul petentului M.V. la măsuri reparatorii prin echivalent, în

compensare sau despăgubiri pentru terenul în suprafață de 1700 mp, situat în

Municipiul Suceava imposibil de restituit în natură.

S-a

reținut că terenul în litigiu în suprafață de 1700 mp proprietatea

contestatorului a făcut obiectul exproprierii prin Decretul nr. 385/1974 și că

în prezent, acest teren nu este liber pentru a putea fi restituit în natură.

Prin

decizia nr. 67 din 4 iunie 2008 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat

apelul declarat de Municipiul Suceava prin primar, împotriva sentinței nr. 554

din 1 aprilie 2008 a Tribunalului Suceava, motivat de faptul că petiționarul

și-a probat dreptul de proprietate asupra terenului de 1700 mp contestat de

intimat, cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 229/132 din 8

martie 1956, coroborat și cu prezumția instituită de art. 24 din Legea nr. 10/2001,

decurgând din Decretul nr. 385/1974 de preluare a terenului de către stat prin

expropriere.

Împotriva

deciziei nr. 67 din 4 iunie 2008 a declarat recurs în temei legal Municipiul

Suceava prin primar.

În

susținerea recursului încadrat în drept pe dispozițiunile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. Municipiul Suceava afirmă că reclamantul nu și-a probat dreptul de

proprietate și că instanța de fond și cea de apel trebuia să aibă în vedere

cerințele privind documentele necesare dovedirii acestui drept prevăzut de art.

16.5 din normele metodologice de aplicare a Titlului VII de aplicare uniformă a

Legii nr. 10/2001, făcând o corectă apreciere a acestora.

Recursul

declarat se constată nul. Sancțiunea nulității recursului nu intervine doar în

situația în care motivarea cererii lipsește cu desăvârșire, ci și atunci când

recurentul se mărginește se reia susținerile și apărările formulate în fazele

procesuale anterioare, și a căror încadrare în motivele de recurs îngăduite de

lege este imposibilă.

În

speță, recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiunile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., căruia i-a dat o interpretare eronată, confundând lipsa de temei

legal a hotărârii cu netemeinicia acesteia și care excede analizei în faza

procesuală a apelului.

Municipiul

Suceava prin primar s-a rezumat în motivarea recursului la expunerea unor

succesiuni de fapte și afirmații pe care nu le-a structurat din punct de vedere

juridic și nu a subliniat relevanță pe care acestea o prezintă pentru cazurile

limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care permit analiza în faza de

atac a recursului, a hotărârii pronunțată în apel.

Prin

urmare, recursul neputându-se socoti motivat, în cauză urmează a se face

aplicarea sancțiunii nulității recursului, prevăzută de art. 306 alin. (3) C.

proc. civ. raportat la art. 303 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul

recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava prin

primar, împotriva deciziei civile nr. 67 din 4 iunie 2008 pronunțată de Curtea

de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie

2009.