ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4661/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința

nr. 1399 din 7 mai 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, a admis contestația formulată de reclamanta

S.R.T., în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., dispunând anularea deciziei nr. 278

din 2 mai 2006 emisă de pârât.

Pentru a

pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 278

din 2 mai 2006, pârâtul C.N.A. a sancționat reclamanta cu amendă în cuantum de

15000 lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 504/2002,

modificată și completată, reținându-se în motivarea acesteia că, între

comentariile ce au precedat meciul din data de 27 aprilie 2006, dintre Steaua

și Middlesbrough și transmisia efectivă a meciului, s-a inserat un grupaj

publicitar a cărui durată a fost de 8 minute, faptă care contravine

dispozițiilor menționate anterior.

Pârâta a apreciat că

respectivele comentarii au fost generate de evenimentul sportiv.

Cu privire la

individualizarea sancțiunii, s-a arătat că, fiind

vorba despre un serviciu public de televiziune, prin fapta respectivă

s-au sfidat norme morale și legale și s-a agresat

publicul plătitor de

taxe și

abonament cu publicitate pentru anumite produse și servicii,

reclamanta

nefiind la prima sancțiune pentru astfel de fapte.

Decizia contestată

este nelegală, apreciază instanța de fond, deoarece din raportul de

monitorizare care a stat la baza acestei

decizii

reiese că transmisia de pe terenul de fotbal a început la orele 21

54

,

în condițiile în care comentariile despre meci, ce au constituit

un

talk-show, s-au terminat la orele 21

46

.

Prima instanță a

respins susținerea pârâtului din decizia contestată, în sensul că meciul și

comentariile despre acesta au

constituit un singur program, invocând

prevederile art. 1 lit. f) din Legea nr. 504/2002, care definesc „programul sau

emisiunea" ca fiind „o comunicare audiovizuală identificabilă, în cadrul

unei succesiuni orare a serviciului de programe, prin titlu, conținut, formă

sau autor".

Este mai mult decât

evident, se arată în considerentele sentinței recurate, că o competiție

sportivă, un meci nu poate fi similar, din punctul de vedere al conținutului,

cu un comentariu despre acel meci, cu o discuție referitoare la acesta purtată

într-un studio de televiziune.

Nici celelalte

condiții din definiția legală nu sunt întrunite, pentru a se putea pune semnul

egalității între emisiunea talk-show și întrecerea sportivă și a le aprecia ca

fiind un singur program sau emisiune, nici titlul, nici forma și nici autorii

nefiind aceeași.

Astfel, apreciază

instanța de fond, este corectă susținerea reclamantei, în sensul că este vorba

despre programe distincte, contractul depus la dosar cu o societate germană,

care dădea dreptul reclamantei de a transmite în direct meciurile echipelor

romanești din cadrul competițiilor europene de fotbal, meciuri pentru care

SPORTFIVE deținea drepturi, dovedind acest fapt; producătorii au fost, așadar,

diferiți, neputându-se susține că meciul a fost produs de T.R.

Împotriva

sentinței pronunțate de instanța de fond, în temeiul

art. 304 C. proc. civ., a declarat recurs pârâtul,

considerând-o netemeinică și nelegală.

Recurentul-pârât în

motivele de recurs precizează că sentința a fost pronunțată cu interpretarea

greșită a legii, respectiv a art 1 lit. f) din Legea nr. 504/2002, cu

modificările și completările ulterioare întrucât comentariile despre meci, atât

anterioare cât și posterioare, precum și transmisia de pe terenul de fotbal

reprezintă de fapt o singură emisiune, neputând fi vorba despre emisiuni

distincte.

Se

arată și faptul că instanța de fond a interpretat greșit actele

probatorii administrate în cauză, respectiv

contractul depus de reclamantă, deoarece acesta este doar o înțelegere a

părților contractante prin care intimata-reclamantă deținea dreptul de

exclusivitate în transmisia mediului Steaua - Middlesbrough și el

nu ar putea face dovada că, în speță, ar fi vorba de emisiuni distincte.

Se menționează și

faptul că nici în Legea audiovizualului și nici în actele subsecvente emise în

aplicarea acesteia nu există o prevedere prin care separarea emisiunilor să se

poată face după cum acestea au producători diferiți, mijloace de transmisie sau

devize de cheltuieli diferite, întrucât pot

exista situații în care două

sau mai multe rubrici din cadrul unei

emisiuni să fie realizate de

producători

diferiți, după cum pot exista situații în care trei sau mai

multe emisiuni la rând să fie realizate de

același producător.

De altfel, uneori, cu

acordul recurentului se poate diviza

emisiunea

în mai multe părți, cu posibilitatea ca între acestea să fie

difuzată

publicitate, ori, în cazul emisiunii ce face obiectul

discuțiilor din cauza dedusă judecății nu a fost obținut un asemenea

acord, astfel că în mod corect a fost aplicată

sancțiunea.

Și celelalte probe,

printre care raportul de monitorizare,

conduc

la concluzia că a fost vorba de o singură emisiune, astfel că

reclamanta

a încălcat prevederile legale cu privire la condițiile de

difuzare a publicității, nefiind la prima abatere

de acest fel.

Intimata-reclamantă

a formulat întâmpinare, prin care solicită

respingerea recursului ca nefondat, întrucât

talk-show-ul ce a precedat mediul și transmisia directă a acestuia reprezintă

programe distincte, autonome, deoarece au formă, conținut, devize

de cheltuieli separate, autori (producători)

diferiți, la fel și mijloace

de transmisie diferite.

Înalta

Curte, analizând recursul formulat, în raport de criticile

aduse sentinței pronunțate de instanța de

fond, apreciată că acesta

este fondat

pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Prima instanță a

interpretat greșit dispozițiile art. 1 lit. f) din

Legea nr. 504/2002 atunci când a apreciat că emisiunea talk-show și

întrecerea sportivă nu reprezintă un singur

program sau emisiune.

De asemenea, și probele

administrate în cauză au fost eronat interpretate.

Aceasta

deoarece situația de fapt, necontestată de părți, ca de

altfel și raportul de monitorizare, conduc la

concluzia potrivit căreia reclamanta la data de 27 aprilie 2006, a difuzat un

singur program-emisiune, respectiv meciul de fotbal Steaua - Middlesbrough

pentru care reclamanta deținea un contract din 17

mai

2004, de licență pentru drepturile exclusive de televiziune pe teritoriul

României referitor la toate meciurile în deplasare ale echipelor românești de

club ce vor fi disputate în cadrul cupelor europene în sezonul 2004-2005 și

2005-2006 și pentru care SPORTFIVE deține respectivele drepturi.

Comentariile

referitoare la meciul ce urma să se transmită au

avut loc în contextul aceleiași emisiuni, care nu a

fost distinctă de transmiterea efectivă a mediului pentru care reclamanta avea

exclusivitate potrivit contractului menționat, care nu prezintă nici un fel de

relevanță în ceea ce privește stabilirea conținutului noțiunii de „program sau

emisiune", conform art. 1 lit. f) din Legea nr. 504/2002.

Aceasta este

interpretarea corectă ce rezultă din chiar cele precizate de prezentatorul

programului, care a făcut referire la o parte introductivă, talk-show, cu

discuții legate exclusiv de acest meci, la difuzarea meciului în direct, după

care vor urma comentariile la finalul partidei.

Deci, în lipsa

transmisiei meciului respectiv nu ar fi existat dezbateri anterioare și

posterioare acestuia care au avut aceeași unitate tematică, între acestea

existând o strânsă conexiune. Ora diferită de începere a comentariilor față de

transmisia efectivă a meciului nu prezintă relevanță în stabilirea autonomiei

unui program audiovizual, ci doar o delimitare în timp a momentului când se

termină comentariile din studio și începerea transmisiei efective a meciului.

Respectivele

comentarii și meciul de fotbal au constituit, în fapt, un singur „program"

audio-vizual care corespunde definiției acordate de art. 1 lit. f) din Legea

nr. 504/2004 și anume, de „comunicare audiovizuală identificabilă, în cadrul

unei succesiuni orare a serviciului de programe, prin titlu, conținut, formă,

autor,,.

Definiția nu face

referire la producători ci doar la conținutul programului difuzat, astfel că

instanța de fond a făcut eronată interpretare a noțiunii de program sau

emisiune prin raportare la producătorii acesteia, cu atât mai mult cu cât

intimata-reclamantă avea dreptul exclusiv de vizionare publică a acestui meci,

care de altfel, a determinat și comentariile.

Autorul emisiunii

este tot intimata-reclamantă, numai studiourile de emisie au fost diferite.

Susținerile acesteia

nu pot fi reținute deoarece separarea emisiunilor nu se poate face după

criteriile invocate de aceasta, dispozițiile art. Lit. f) din Legea nr. 504/2002,

fiind singurele care pot individualiza o emisiune de alta, ori, în cauza de

față, nu rezultă existența unor emisiuni diferite pe tema meciului Steaua - Middlesbrough.

Prin urmare, fiind vorba de o singură emisiune, intimata-reclamantă a încălcat

prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 504/2002.

Avându-se în vedere

cele reținute anterior, Înalta Curte apreciază că în cauză se impune, în raport

de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborate cu art. 312 alin. (1),

teza a II-a, art. 316 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004,

casarea sentinței recurate și, pe fond,

respingerea acțiunii formulate

de reclamantă.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului împotriva sentinței

nr. 1399 din 7 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată

și pe fond, respinge acțiunea formulată de reclamanta S.R.T., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

decembrie 2008.