ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3338/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3338/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 159/2008 pronunțată la data de 27 octombrie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean Brașov precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B.E., ambele excepții fiind invocate de pârâtul Consiliul Județean Brașov, iar pe fondul cauzei a respins acțiunea reclamantei B.E. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Județean Brașov, având ca obiect anularea parțială a H.G. nr. 972/2002, privind atestarea apartenenței la domeniul public a imobilului menționat la poziția 214 „clădire de locuit” înscrisă în C.F.
nr. 3643 Vulcan top 1622/1. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că pârâtul Consiliul Județean Brașov are calitate procesuală pasivă, deoarece actul administrativ atacat a fost emis pe baza documentației și propunerilor formulate de acesta, iar imobilul ce face obiectul acestei h otărâri de Guvern se află în patrimoniul său (în proprietatea publică a județului Brașov), acțiunea formulată vizând direct drepturile și interesele acestui pârât, corelativ cu cele ale reclamantei care pretinde un drept sau cel puțin un interes legitim cu privire la acest imobil, reclamanta având și ea calitate procesuală activă.
În cauză, reține instanța de fond, pârâții au dovedit că imobilul de la poziția nr. 214 din Anexa 1 la Nota de fundamentare întocmită în vederea emiterii hotărârii de guvern, cu codul de clasificare nr. 1.6.2., care figurează în a nexa 1 ca fiind „clădire de locuit”, ce aparține Secției de Psihiatrie Cronici Vulcan, CF. nr. 3643, nr. top 1622/1 , reprezintă imobil de locuit ce aparține Spitalului de Psihiatrie Brașov, Secția Vulcan, având destinația de locuință de serviciu, fiind deci un imobil care nu poate face obiectul niciunei tranzacții civile, potrivit art. 7 alin. ultim din Legea nr. 85/1992, modificată prin Legea nr. 76/1994.
Totodată, reține instanța de fond, Hotărârea de Guvern atacată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998, trecerea imobilului respectiv în lista bunurilor din domeniul public al județului Brașov făcându-se în baza documentației emisă de pârâtul Consiliul Județean Brașov, care a dovedit că anterior bunul s-a aflat în proprietatea sa privată. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termen legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., potrivit cărora în speță recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În esență, prin motivele de recurs formulate, recurenta-reclamantă susține că hotărârea recurată a fost dată de către instanța de fond cu aplicarea greșită a legii la situația de fapt, imobilul în litigiu nefiind de uz sau de interes public, întrucât nu a fost utilizat de spital pentru activități spitalicești, acest imobil având dintotdeauna destinația de locuință de serviciu, fapt ce a permis ca din 1984 să-i fie închiriat, ultima dată fiindu-i reînnoit contractul de închiriere în anul 2005, ulterior expirării acestui contract împreună cu familia fiind tolerată să locuiască în imobil. Susține recurenta-reclamantă că menționarea imobilului la poziția nr. 214 de pe anexa 1 a H.G. nr. 972/2002 reprezintă de fapt o eroare, locuința neaflîndu-se în incinta spitalului – Secția Colonie 1 Mai, ci în afara perimetrului acestuia, nefiind de uz sau interes public, o dovadă în acest sens fiind și faptul că anterior apariției acestei H.G.
a fost inclus în domeniul privat al Statului, astfel că imobilul ar fi putut să-i fie vândut. Cum nu este vorba despre un imobil „în care-și desfășoară activitatea unitățile sanitare”, precizează recurenta, acesta nu putea face obiectul trecerii în domeniul public al județului prin h otărâre de g uvern, conform reglementărilor din H.G. nr. 867 din 16 august 2002. Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată. Intimații-pârâți Guvernul României și Consiliul Județean Brașov au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Recursul este nefondat și urmează a fi respins, conform art. 312 C. proc.
civ., potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare: Instanța de fond, în mod corect a reținut că H.G.R. nr. 972/2002 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată și ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 8 coroborate cu prevederile art. II pct. 2 din Anexa la Legea nr. 213/1998 și care conține lista bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului și unităților administrativ-teritoriale și în care sunt enumerate și clădirile și terenurile deținute de spitale. Imobilul înscris la poziția nr. 214 din Anexa nr. 1 a H.G.
nr. 972/2002, cod de clasificare nr. 1.6.2., identificat ca și „clădire de locuit”, situat în comuna Vulcan, județul Brașov, în care recurenta-reclamantă locuiește în baza unui contract de închiriere – ultimul cu nr. 1 din 7 iunie 2005 „în prezent (conform precizărilor sale) fiind chiar tolerată, pentru că a expirat acest contract de închiriere, este proprietatea Statului Român conform act 3663/1984 C.F. și aparține Secției de Psihiatrie Cronici Vulcan a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie Brașov, având destinația de locuință de serviciu, destinație necontestată de recurentă . Imobilul respectiv, are deci un regim juridic special reglementat atât de Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construit din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, cât și de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Având destinația de locuință de serviciu și aparținând secției de Psihiatrie Cronici Vulcan a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie Brașov, acesta nu poate face obiectul unei tranzacții civile, unei vânzări, în temeiul art. 7 alin. ultim din Legea nr. 85/1992, republicată, fiind destinat personalului care deservește această unitate medicală. Regimul juridic al acestui imobil a fost reglementat potrivit prevederilor H.G. nr. 867/2002, conform cărora imobilele din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei, au trecut în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov și potrivit O.G.
nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, conform cărora „Terenurile și clădirile în care-și desfășoară activitatea unitățile sanitare publice de interes județean sau local, sunt parte integrantă a domeniului public al județelor, comunelor, orașelor și municipiilor și se dau în administrarea unităților sanitare publice prin hotărârea Consiliului județean, Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, în condițiile legii”.
Deci și locuințelor de serviciu – parte integrantă a unităților sanitare publice - le-au fost aplicate aceste prevederi legale, așa, încât este neîntemeiată susținerea recurentei-reclamante în sensul că imobilul în care locuia a fost inclus în mod nelegal în domeniul public al județului Brașov, aceasta locuind în imobil în calitate de chiriaș, în prezent fiind tolerată deoarece a expirat și ultimul contract de închiriere nr. 1 din 7 iunie 2005 încheiat cu Spitalul de Psihiatrie și Neurologie Brașov, recurenta-reclamantă fiind pensionară din anul 1990. Practic, la momentul actual, recurenta-reclamantă nu mai justifică nici un titlu în baza căruia ocupă această locuință, așa încât nu poate pretinde că este titulara unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat vătămat prin actul administrativ a cărei anulare o solicită în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, așa cum este cunoscut, prin natura sa actul de atestare a bunurilor în domeniul public local nu creează drepturi noi, nu stabilește și nu modifică regimul juridic al acestora și nu este de natură a vătăma vreun drept, ci doar de a constata apartenența acestor bunuri. Prin asemenea acte administrative, consiliile locale județene stabilesc doar regimul juridic diferențiat cu privire la bunurile lor, hotărârile neavînd niciun efect asupra proprietății altor persoane. Dar de fapt, așa cum s-a precizat, recurenta-reclamantă nici nu a făcut dovada că ar fi titulara unui drept real asupra acestui imobil și că astfel ar fi vătămată prin actul administrativ atacat H.G. nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al județului Brașov, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Brașov.
Prin urmare, în mod corect și cu interpretarea corectă a legii la situația de fapt concretă, instanța de judecată de la fond a respins acțiunea, constatând că imobilul în mod corect a fost atestat ca făcând parte din domeniul public, acesta având destinația de locuință de serviciu, situată în mediul rural și care nu poate face obiectul unei vânzări potrivit art. 7 alin. ultim din Legea nr. 85/1992, modificată prin Legea nr. 76/1994, republicată. Ca o consecință, a celor expuse, constatăm că recursul este nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. acesta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarate de B.E. împotriva sentinței civile nr. 159 din 27 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.