ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1345/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 610/2008

pronunțată la data de 19 septembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția de

contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamanta K.M.N. în contradictoriu cu Ministerul

Apărării, acțiune precizată având ca obiect solicitarea de anulare în parte a

prevederilor dispoziției Fi 4/1/2008 „Nomenclatorul funcțiilor, salariilor de

bază și altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile

din compunerea Ministerului Apărării” respectiv anularea pct. 8 alin. (1) lit.

b) și alin. (2) care ar fi netemeinic și nelegal; recunoașterea dreptului

existent și acordat în temeiul art. 51 și art. 44 din Legea nr. 334/2002

coroborat cu prevederile pct. 7, pg. 18 al dispozițiilor Fi4/1/2008, în vigoare

la acea dată; repararea pagubei materiale ce i-a fost cauzată ca urmare a

acestor prevederi nelegale.

Pentru a pronunța această sentință

instanța de fond a reținut că reclamanta consideră că prin „condiționarea” de

la pct. 8 alin. (1) lit. b) din Nomenclatorul funcțiilor, salariilor de bază și

altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile

din compunerea Ministerului Apărării, referitoare la faptul că nomenclatorul de

funcții și criteriile de normare se aprobă prin ordin al ministrului de resort,

se restrânge domeniul de aplicare doar pentru bibliotecile în al căror statut

de organizare este prevăzută structura „bibliotecă”, ceea ce face ca voința

legiuitorului să nu-și producă efecte juridice pentru bibliotecile din

unitățile militare, fiind condiționată astfel acordarea sporului pentru

solicitarea neuropsihică.

Reține instanța de fond că acțiunea

reclamantei este neîntemeiată, în primul rând pentru ca aceasta nu a făcut

dovada că lucrează într-o bibliotecă, locul ei de muncă fiind la A

3

Operații, iar atribuțiile ei se subsumează numai componentei cultură și tradiții.

În al doilea rând, reține instanța de

fond, Legea bibliotecilor nr. 334/2002 prin art. 44 alin. (4), lasă în mod

expres autorității sau instituției finanțatoare aprobarea organigramei și

statutului de funcții al bibliotecii, dispoziție identică celei atacate, astfel

că pct. 8 alin. (1) lit. b) din Fi4/1/2008 reproduce practic legea.

A mai reținut instanța de fond și faptul

că potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 334/2002, biblioteca trebuie să aibă o

organizare specializată și exclusivă, astfel încât în mod corect Fi4/1 se

referă la unitățile în al căror statut de organizare este prevăzută structura

„bibliotecă”, determinarea acestora fiind în marja de apreciere a

administrației, ca element de oportunitate intangibil judiciar, precum și în

competența expres prevăzută de Legea nr. 334/2002.

Faptul că reclamanta dintr-o eroare de

interpretare a beneficiat o perioadă de sporul de suprasolicitare neuropsihică

reține instanța de fond, nu îi creează nici un drept, întrucât a fost obținut

contrar legii.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs în termen legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând în esență prin motivele de recurs formulate, următoarele:

- instanța de fond a interpretat greșit

textul art. 44 alin. (4) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 reținând că este

identic cu pct. 8 alin. (1) lit. b) din Fi4/1/2008 care condiționează acordarea

unui drept prin impunerea unor condiții restrictive, făcând imposibilă

beneficierea de drepturile civile prevăzute de Legea nr. 334/2002, pentru

bibliotecile în al căror stat de organizare nu este prevăzută „structura

bibliotecă”.

Pentru bibliotecile militare, care nu au

personalitate juridică, nu este necesar ca în statul de organizare să fie

prevăzută „structura biblioteca”, ci ca nomenclatorul de funcții din statul de

încadrare să prevadă funcția de bibliotecar.

- bibliotecile din armată, indiferent de forma

de constituire și organizare își desfășoară activitatea în conformitate cu

standardele impuse de Legea nr. 334/2002 și legislația specifică în vigoare,

astfel că prin prevederile abuzive și restrictive prevăzută la pct. 8 alin. (1)

și (2) ale Dispoziției Fi4/1/2008, bibliotecile care nu sunt prevăzute în

statul de organizare al unității cu structura „bibliotecă”, au doar obligații

fără a beneficia de drepturile cuvenite conform Legii nr. 334/2002.

- contrar celor reținute de instanța de

fond, a dovedit că este angajată la U.M. 01969 Câmpia Turzii, pe funcția de

bibliotecar II-I A, funcție existentă în Statul de încadrare al unității din

cadrul Biroului de Instrucție, îndeplinind cumulativ condițiile referitoare la

responsabilități și competențe specifice, trecute în fișa postului, zilnic

desfășoară activități în biblioteca U.M. 01969, care este organizată și

funcționează în conformitate cu standardele și în condițiile impuse de Legea

nr. 334/2002.

Deci, atribuțiile ei de serviciu nu se

subsumează numai „componentei de cultură și tradiții militare”, cum greșit a

reținut instanța de fond, bibliotecile din armată făcând parte integrantă din

sistemul național de biblioteci.

- în mod greșit instanța de fond a

considerat că nu poate beneficia de sporul în discuție (pe care l-a încasat o

perioadă de timp 1 iulie 2005 – 30 septembrie 2007), art. 51 alin. (5) din

Legea nr. 334/2002 stipulând că „personalul din biblioteci beneficiază pentru

suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face

parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută”, în

categoria personalului din biblioteci fiind incluși și bibliotecarii ca

personal de specialitate.

Recurenta-reclamantă concluzionează,

solicitând anularea în parte a prevederilor dispoziției Fi4/2008 „Nomenclatorul

funcțiilor, salariilor de bază și altor drepturi salariale ale personalului

contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării”,

respectiv pct. 8, care este netemeinic și nelegal, fapt pentru care a fost

vătămată într-un drept recunoscut de lege.

Recursul este nefondat și urmează a fi

respins ca atare pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 51 alin. (5) din Legea

bibliotecilor nr. 334/2002, „personalul din biblioteci beneficiază, pentru

suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face

parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută”.

Textul de lege menționat instituie două

condiții cumulative pentru persoana care solicită acordarea acestui spor și

anume: să facă parte din „personalul din biblioteci” și să-și desfășoare

activitatea efectiv într-o bibliotecă.

În accepțiunea Legii nr. 334/2002, art. 1

lit. a), se consideră bibliotecă „instituția, compartimentul sau structura

specializată ale cărei atribuții principale sunt: constituirea, organizarea,

prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți, publicațiilor

seriale, a altor documente de bibliotecă și a bazelor de date, pentru a

facilita utilizarea acestuia în scop de informare, cercetare, educație sau

recreere; inițierea, organizarea și desfășurarea de proiecte și programe

culturale, inclusiv în parteneriat cu autorități și instituții publice, cu alte

instituții de profil sau prin parteneriat public privat”.

Textul a cărei anulare parțială o

solicita recurenta-reclamantă, pct. 8 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din

Dispoziția Fi4/1/2008 „Nomenclatorul funcțiilor, salariilor de bază și a altor

drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din

compunerea Ministerului Apărării Naționale”, prevede:

instituite prin Legea nr. 334/2002, republicată, pentru acordarea sporului de

fidelitate și a sporului pentru suprasolicitare neuropsihică, conducerea

unității militare, în al cărui statut de organizare este prevăzută „structura

bibliotecă”,……..

b) „În concordanță cu dispozițiile art.

44 și art. 45 din legea bibliotecilor, pentru bibliotecile specializate, organigrama

bibliotecii, nomenclatorul de funcții și criteriile de normare se aprobă prin

ordin al ministrului de resort”.

constituie domeniu de responsabilitate al conducerii unității militare care au

prevăzute în statul de organizare/organigramă structura „bibliotecă” organizată

în conformitate cu standardele impuse de Legea bibliotecilor.

Se observă că aceste prevederi fac

trimitere la „structura bibliotecă” ca și entitate distinctă în statul de

organizare al unității, fiind de fapt o condiție esențială pentru acordarea

sporului prevăzut de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 334/2002.

Aceste dispoziții nu fac altceva decât să

expliciteze noțiunea de „structură” din conținutul definiției dată noțiunii de

bibliotecă prin art. 1 lit. a) din Legea nr. 334/2002, precizând care este

domeniul de aplicare a legii și anume doar pentru acele biblioteci în ale căror

state de organizare este prevăzută structura „bibliotecă”.

Ele nu adaugă la lege, pentru că prin ele

însele nu introduc noi condiții (restrictive) care să facă imposibilă

beneficierea recurentei-reclamante de drepturile civile prevăzute de Legea nr.

334/2002, astfel cum în mod eronat pretinde aceasta.

Conform contractului individual de muncă

depus la dosar (fila 10 dosar nr. 1550/117/2008 al Tribunalului Cluj) recurenta-reclamantă

este angajată pe funcția de bibliotecar I, desfășurându-și activitatea la A-3 Operații,

așa cum corect reține și instanța de fond, ceea ce conduce la concluzia că

unitatea nu are prevăzut în statul de organizare structura „bibliotecă”,

același punct de vedere fiind exprimat și de Ministerul Apărării Naționale prin

adresa nr. 10753 din 28 noiembrie 2007 aflată la dosar.

Chiar și Instrucțiunile privind

funcționarea bibliotecilor în armata Română, în art. 17 se referă la „structura

militară care are în statul de organizare biblioteca asigură, potrivit normelor

în vigoare, resursele financiare, baza materială și condițiile de spațiu și

întreținere pentru desfășurarea activității acesteia” Aceste Instrucțiuni sunt

în totală concordanță cu dispozițiile art. 44 și art. 45 din Legea nr.

334/2002, conform cărora pentru bibliotecile specializate, organigrama

bibliotecii, nomenclatorul de funcții și criteriile de normare se aprobă de

către autoritatea sau instituția finanțatoare, cu respectarea numărului de

posturi și a creditelor bugetare aprobate.

Recurenta-reclamantă pretinde că este

angajată pe un post de bibliotecar, atribuțiile sale înscrise în fișa postului

fiind cele specifice bibliotecarului care își desfășoară activitatea într-o

bibliotecă.

Chiar și în situația în care s-ar reține

această susținere formulată de recurenta-reclamantă, în condițiile în care, așa

cum s-a arătat mai sus, aceasta nu-și desfășoară activitatea într-o bibliotecă

care să fie prevăzută în statul de organizare al unității cu structura

„bibliotecă”, așa cum cer dispozițiile legale enunțate mai sus, aceasta nu

poate beneficia de sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.

51 alin. (5) din Legea nr. 334/2002.

Din cele prezentate, rezultă că recurenta-reclamantă

nu-și desfășoară efectiv activitatea într-o bibliotecă, organizată în

conformitate cu standardele impuse de lege, locul său de muncă, fiind la Biroul

de Instrucție din cadrul modulului Operație și Instrucție, în statul de

organizare al unității – militare neregăsindu-se structura „bibliotecă”.

Se reține astfel că instanța de fond a

dat o interpretare corectă textelor de lege, pct. 8 alin. (1) lit. b) și alin. (2)

din Dispoziția Fi4/1/ 2008 „Nomenclatorul funcțiilor, salariilor de bază și a

altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile

din compunerea Ministerului Apărării”, fiind în concordanță cu dispozițiile

Legii bibliotecilor nr. 334/2002, ele neadăugând la lege printr-o condiționare

restrictivă așa cum pretinde recurenta și care să conducă la pierderea unui

drept existent al acesteia, recunoscut și acordat de Legea bibliotecilor,

creându-i-se un prejudiciu.

Având în vedere considerentele expuse,

recursul declarat de reclamantă se privește ca nefondat și în baza art. 312 C.

proc. civ. acesta va fi respins, sentința instanței de fond fiind legală și

temeinică, astfel că urmează a fi menținută.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta K.M.N.

împotriva sentinței civile nr. 610 din 19 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

martie 2009.