ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1666/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 121/F/CA/2008 din 25 iunie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca tardivă acțiunea reclamantului H.D. formulată în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, Parlamentul României, Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Asociația 21 Decembrie 1989 Cugir, prin care solicită să-i fie recunoscute drepturile ce i se cuvin ca luptător în Revoluția din Decembrie 1989. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că examinând excepțiile lipsei procedurii prealabile și a tardivității invocate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, conform prevederilor art. 137 C. proc.

civ., reclamantul în cursul anilor 2004-2005 s-a adresat cu cereri pentru eliberarea Certificatului de revoluționar, susținând că a participat la evenimentele din 21 decembrie 1989 din orașul Cugir, unde a fost rănit. Astfel că, reclamantul a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, însă, deși a primit răspunsuri cu adresele nr. 18/3732 din 24 august 2004, nr. 18/998 din 26 aprilie 2005 și nr. 44/267 din 7 noiembrie 2005, acesta nu s-a adresat instanței de contencios administrativ în termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004. Așa fiind, instanța de fond a mai reținut că excepția tardivității invocată de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este întemeiată și ca urmare, examinarea pe fond a acțiunii nu mai este posibilă, conform prevederilor art. 137 C. proc.

civ. și se impune respingerea acțiunii ca tardiv formulată. Împotriva acestei hotărâri reclamantul H.D. a declarat recurs. În motivarea recursului se arată că actele doveditoare care atestă calitatea recurentului de rănit grav în timpul revoluției sunt atașate la dosarul cauzei. Recurentul mai susține că în fața instanței de fond nu a fost apărat de un avocat, cu toate că legea îi dădea dreptul la un avocat din oficiu. Examinând cauza și sentința atacată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există, iar potrivit art.3 al aceluiași articol „este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut de alin. (7). Conform art. 7 alin. (7), plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1) dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție.

Astfel, a fost instituită procedura prealabilă obligatorie, în lipsa căreia instanța nu poate fi sesizată cu anularea unui act administrativ. Sub acest aspect, sunt și dispozițiile prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ. conform cărora „în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condițiile stabilite de acea lege”. În cauză, instanța de fond în mod corect a constatat că reclamantul a urmat procedura prealabilă. Potrivit art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: „cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni, iar pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului”.

Deci, respectarea acestor dispoziții este obligatorie. Legiuitorul a urmărit ca raporturile juridice reglementate de actul administrativ individual să aibă o anumită stabilitate, prin aceea că, după intrarea în circuitul civil, acesta să poată fi atacat într-un anumit termen, la instanța de contencios administrativ. Totodată, posibilitatea de a „anula” fără limită de timp actul administrativ individual, care intrând în circuitul civil a produs efecte juridice specifice altor ramuri de drept, constituie o nesocotire a dreptului la justiție, garantat de art. 6 din C.E.D.O. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, făcând o aplicare corectă a prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, privind termenele de introducere a acțiunii în raport cu care a admis excepția tardivității invocată, respingând acțiunea ca atare.

O astfel de interpretare concordă și cu jurisprudența C.E.D.O., care a considerat că prin neimpunerea unui termen înăuntrul căruia să poată fi exercitată o acțiune, se încalcă principiul securității raporturilor juridice (cauza Brumărescu contra României). În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de H.L.D., împotriva sentinței civile nr. 121/F/CA/2008 din 25 iunie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 300 lei se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2009.