ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 709/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 709/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul acțiunii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Alba Iulia, reclamantul H.I.F. a chemat în judecată pârâtul Secretariatul
de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (S.S.P.R.) din Decembrie 1989
solicitând, în principal, obligarea pârâtului să-i recunoască calitatea de
luptător care a contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și
pe cale de consecință să-i elibereze un înscris constatator care să ateste
această calitate și în subsidiar, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de
act de atestare a calității de luptător care a contribuit la victoria
Revoluției Române din Decembrie 1989.
Motivele de fapt
și de drept pe care s-a întemeiat cererea.
Reclamantul arată că
la data de 30 septembrie 2008 a solicitat pârâtului să-i recunoască calitatea
de luptător în Revoluția din Decembrie 1989 și să-i elibereze certificatul
constatator, însă prin răspunsul dat i s-a comunicat că legea nu prevede
reglementări care să permită acordarea de noi certificate.
Mai arată că, fiind
un drept personal este imprescriptibil și legea nu prevede faptul că nu vor fi
eliberate noi certificate în afara celor eliberate în urma unor cereri depuse
într-un anumit termen.
În drept, invocă
prevederile Legilor nr. 554/2004, nr. 303/2004 și 341/2004.
Apărările
formulate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor
din Decembrie 1989.
3.1. Excepția
tardivității.
3.2. Excepția
inadmisibilității acțiunii.
3.3. Pe fondul
cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Hotărârea Curții
de Apel Alba Iulia.
Prin Sentința
nr.119/F/CA din 20 mai 2009, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca
inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ. Fără cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt
și de drept care au stat la baza hotărârii instanței de fond.
Judecătorul fondului
a constatat neîntemeiată excepția tardivității în raport cu data la care
reclamantul a primit răspuns la cererea adresată pârâtului, respectiv 30
octombrie 2009, acțiunea fiind depusă la 29 aprilie 2009, deci în termenul de 6
luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
A constatat ca fiind
întemeiată excepția inadmisibilității, având în vedere că Legea nr. 341/2004 nu
prevede acordarea de noi certificate pentru persoane cărora nu le-a fost
recunoscută calitatea de revoluționar în temeiul Legii nr. 42/1990, ci doar
posibilitatea preschimbării certificatelor persoanelor în urma analizei
dosarelor de către instituțiile competente stabilite prin Legea nr. 42/1990 și
cărora le-a fost recunoscută calitatea de revoluționar și eliberat un act
doveditor.
Cum reclamantul nu
deține niciun titlu emis în temeiul Legii nr. 42/1990 și nici nu face dovada că
a depus dosarul la Comisie și nu i s-a eliberat un certificat, datorită
epuizării la acea dată a formularelor tipizate, potrivit art. 10 din H.G. nr.
1412/2004, acțiunea formulată în temeiul art. 341/2004 este inadmisibilă.
Recursul formulat
de reclamantul H.I.F.
Motive de recurs ce
pot fi încadrate la cele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
6.1. Instanța de fond
a nesocotit prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, conform cărora
„judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară
sau incompletă”.
6.2. Statul Român nu
protejează și conservă drepturi care se înscriu în sfera drepturilor
nepatrimoniale, imprescriptibile, iar instanța de fond nu s-a pronunțat pe
aspectul asimilării acestui drept (calitatea de luptător) în sfera drepturilor
nepatrimoniale.
6.3. Legea nr. 42/1990
și celelalte legi incidente în cauză nu refuză expres și categoric constatarea
calității de luptător în Revoluție și nu precizează expres faptul că încălcarea
termenului decade partea interesată din dreptul de a cere constatarea acestui
drept.
Apărările
formulate de intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Intimatul solicită
respingerea recursului ca nefondat, deoarece recurentul-reclamant nu se află
printre cei care Comisia pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din
Decembrie 1989 a decis acordarea titlului de luptător, nu figurează în M. Of.,
de unde rezultă că Președintele României nu i-a acordat acest titlu.
Recurentul-reclamant
nu se încadrează în prevederile Legii nr. 341/2004 și nu poate solicita
eliberarea noului tip de certificat, deoarece, fosta comisie a considerat că nu
îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru acordarea
titlului.
II. Considerentele
instanței de recurs.
Recursul este
nefondat.
Instanța de fond a
soluționat acțiunea recurentului-reclamant din perspectiva dispozițiilor Legii
nr. 341/2004, pe baza căreia și-a întemeiat cererea.
Judecătorul are
obligația să judece numai în raport cu prevederile legilor incidente în cauză.
În speță, Legea nr.
341/2004 impune preschimbarea certificatelor de soluționare numai pentru
persoanele care au dobândit anterior un asemenea certificat sau fac dovada că
au depus toate actele, cererea a fost soluționată pozitiv, dar nu s-a eliberat
certificatul doveditor din lipsa formularelor tipizate.
Recurentul nu se
află în niciuna dintre aceste ipoteze, astfel încât cererea sa a fost respinsă
în mod corect ca inadmisibilă.
Prevederile art. 4
alin. (2) din Legea nr. 303/2004, invocate de recurent, nu au sensul celor
arătate de acesta.
Acest text obligă
judecătorul să se pronunțe pe baza a ceea ce a reglementat un anumit act
normativ incident cauzei și nu să ignore prevederile legale.
În sens contrar,
judecătorul s-ar substitui autorității legiuitoare, încălcându-și competențele
bine stabilite de Constituție.
Instanța de
judecată nu poate asimila un drept în sfera drepturilor nepatrimoniale și
imprescriptibile, dacă legea nu a făcut-o anterior.
Legea nr. 42/1990,
precum și celelalte legi incidente au prevăzut în mod expres un termen
imperativ de solicitare a constatării calității de revoluționar, încălcarea
acestuia ducând inevitabil la decăderea din termenul acordat de lege.
Față de acestea,
nefiind întrunite motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1)
teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
modificată și completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de H.I.F. împotriva Sentinței civile nr. 119/F/CA din 20 mai 2009 a
Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 februarie 2010.