ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3515/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC L.C. SRL Oradea a solicitat anularea deciziei care a stat la baza „Scrisorii de respingere în urma verificării criteriilor de eligibilitate" emisă de pârâtul M.C.T.I. prin O.I.P.S.I., ca fiind netemeinică și nelegală și, pe cale de consecință, să se constate că îndeplinește condițiile de eligibilitate așa cum sunt prevăzute în „Ghidul solicitantului" întocmit de M.C.T.I. cu obligarea pârâtului M.C.T.I. prin O.I.P.S.I. la continuarea procesului de selecție pentru proiectul „Europa, și tu meriți imunitate!

Precum și noi, romanii, merităm Internet! ” Reclamanta a arătat că a întocmit un proiect intitulat „Europa, și tu meriți imunitate! Precum și noi, romanii, merităm Internet!" pe care l-a depus la M.C.T.I. Pe baza acestui proiect urma să beneficieze de un ajutor financiar din partea Guvernului României în vederea accesului la internet broadband și la serviciile conexe, laptopuri, calculatoare, etc. la sediul secundar din Oradea, unde nu există conexiune de internet.

Toate aceste bunuri și servicii urmau să fie subvenționate de către Statul Român în urma proiectelor depuse de participanții la program și dacă erau îndeplinite anumite condiții, care se regăsesc în așa-numitul „Ghid al solicitantului". Una dintre condițiile care trebuie îndeplinite este prevăzută în „Declarația de eligibilitate pentru I.M.M.-uri", semnată și stampilată de administratorul reclamantei și care trebuie să prevadă că solicitantul nu a beneficiat de conexiune de internet broadband la standardele menționate în anexa cu cerințele tehnice în ultimele 12 luni. Reclamanta a mai susținut că declarația potrivit căreia deține cinci calculatoare conectate la internet broadband a fost dată din eroare, cele cinci calculatoare fiind conectate la internet care nu este broadband.

Prin întâmpinare, M.C.T.I. a solicitat respingerea acțiunii. Prin sentința civilă nr. 40/CA/2009 din 4 martie 2009 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC L.C. SRL Oradea. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta nu a îndeplinit condiția de eligibilitate potrivit căreia solicitantul să nu fi beneficiat de conexiune la internet broadband în ultimele 12 luni, condiție prevăzută în Ghidul solicitantului la capitolul 6 pct. 6.1 „Condiții comune pentru solicitanți". În ceea ce privește disponibilitatea serviciului de internet, reclamanta nu a făcut dovada în acest sens pe parcursul evaluării proiectului, prin înscrisuri care să provină de la furnizorul său de internet din care să rezulte că disponibilitatea serviciului de internet este sub 99% lunar, cum prevăd dispozițiile art. 8 lit. a) din Ordinul 632/2008.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut că nici susținerea reclamantei potrivit căreia nu cunoștea semnificația termenului de conexiune broadband nu poate constitui motiv pentru anularea scrisorii de respingere nr. 2157 din 07 octombrie 2008, reclamanta invocându-și propria culpă. Împotriva acestei hotărâri reclamanta SC L.C. SRL Oradea a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că aceste fonduri structurale sunt fonduri europene ceea ce rezultă și din Ghidul Solicitantului cap. 15 Informare și publicitate, unde se specifică mențiunea care trebuie să o facă beneficiarul unei astfel de finanțări în anunțul publicitar care se face obligatoriu la începerea proiectului: „Proiect finanțat de M.C.T.I.

prin F.E.D.R." Recurenta susține că atunci când a completat inițial declarația în care spunea că are șase calculatoare legate la internet de broadband a operat cu cea de-a doua definiție, cea din Anexă și prin urmare s-a aflat în eroare. Este ca și cum, cineva, adunând cu un calculator care funcționează prost, obține un rezultat greșit. Nici când a corectat mențiunile la cererea M.C.T.I.-ului nu a înțeles ce nu era bine pentru că a operat tot cu cea de-a doua definiție. Cu toate acestea deja arătase M.C.T.I.-ului faptul că, în ultimul an exista o perioadă de timp unde nu se putea vorbi de o disponibilitate de 99% a serviciului, așa cum cere legislația și că, prin urmare, internetul folosit de aceasta nu este de broadband.

Abia când a văzut că proiectul a foste respins și a operat de această dată cu prima definiție a internetului de broadband, cea din legislație, a înțeles că într-adevăr, s-a aflat în eroare și prima dată și a doua oară când a indicat numărul de calculatoare legate la internetul de broadband și, ca atare, a trimis contestația înregistrată cu nr. 1688 din 13 octombrie 2008. Recurenta mai arată că nu a beneficiat de internet de broadband niciodată și ca atare nici un calculator nu putea fi legat la internet broadband, că declarația de eligibilitate este bună și trebuie păstrată, respectiv că Organismul Intermediar a greșit atunci când. neluând în considerare argumentele suplimentare (contracte, măsurătorile transmise de cei de la RCS & RDS, etc.) n-a vrut să-și mai schimbe Decizia.

Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

La capitolul 6 din Ghidul solicitantului pentru operațiunea l „Sprijinirea accesului la internet și la serviciile conexe" - Domeniul major de intervenție 1 „Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor"din cadrul Anexei prioritare III „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public" accesibil celor interesați pe site-ul M.C.T.I., secțiunea Ghidurile solicitantului, sunt prevăzute „Condiții de eligibilitate pentru obținerea finanțării", iar la secțiunea „ Condiții comune pentru solicitanți (ONG-uri sau IMM-uri), este menționat expres că pentru a fi eligibil un solicitant, acesta trebuie să declare că nu a beneficiat de conexiune de internet broadband la standardele menționate în Anexă cu cerințele Tehnice în ultimele 12 luni, în fiecare caz în parte, pentru a se stabili dacă este îndeplinită sau nu această condiție.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că, solicitantul trebuia să dea o declarație în acest sens, astfel cum aceasta este prevăzută în Anexa 4a a Ghidului, arătând că nu a beneficiat de internet broadband la nici unul dintre sediile sau punctele de lucru ale societății. Din actele și lucrările dosarului rezultă că recurenta a menționat că există un număr de cinci calculatoare conectate la broadband, deși declarația de eligibilitate privind inexistența unei conexiuni broadband în ultimele 12 luni, la standardele menționate în Ghidul Solicitantului era semnată și ștampilată.

Recurentei i s-a solicitat să precizeze dacă societatea beneficiază în prezent de conectarea la internet broadband, dar nu la standardele menționate în anexa 6. Urmare a acestei solicitări, recurenta și-a menținut declarația potrivit căreia deține calculatoare conectate la broadband, reducând însă numărul declarat inițial la două și precizând că actuala conexiune nu funcționează la parametrii descriși în Ordinul privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru IMM-uri în vederea accesului la broadband și la serviciile conexe. Deci, condiția prevăzută în Ghid este ca reclamanta să nu fi beneficiat de internet broadband în ultimele 12 luni înainte de data depunerii aplicației, neavând importanță durata conexiunii.

Înalta Curte constată că recurenta nu a făcut dovada respectării condiției de eligibilitate, prezentate în ghidul solicitantului, respectiv să nu fi deținut conexiune broadband, la standardele indicate în anexa nr. 6, în ultimele 12 luni. Este adevărat că, recurenta a depus la dosar contractul de furnizare internet din care rezultă că disponibilitatea serviciului este de 98%, însă abia la momentul înregistrării contestației, și nu pe parcursul evaluării aplicației, iar acest lucru nu dovedește îndeplinirea și respectarea condiției de eligibilitate prevăzută de ghidul solicitantului. Așa fiind, Înalta Curte apreciază că, instanța de fond în mod corect a reținut că reclamanta nu a făcut dovada disponibilității serviciului de internet.

De asemenea, se constată că instanța de fond în mod corect a respins și susținerea recurentei potrivit căreia nu cunoștea semnificația termenului de conexiune broadband, apreciind nu poate constitui un motiv pentru anularea scrisorii de respingere nr. 2157 din 07 octombrie 2008, recurenta nefăcând altceva decât să invoce propria culpă. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că susținerile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC L.C. SRL Oradea, împotriva sentinței civile nr. 40/CA/2009 din 4 martie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2009.