ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.06.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2635/2008

HOTĂRÂRE
24.06.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2635/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 3 ianuarie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia,

secția de contencios administrativ și fiscal, a fost sesizată de Tribunalul

Sibiu prin Încheierea din 18 decembrie 2007 cu soluționarea excepției de

nelegalitate a art. 4 lit. c) și anexei 2 din Ordinul inspectorului general nr.

42541 din 4 iulie 2007, excepție invocată de reclamanta C.F.E. în dosarul nr. 3627/85/2007,

având ca obiect anulare act administrativ.

În motivarea încheierii

pronunțată la data de 18 decembrie 2007 în dosarul nr. 3627/85/2007, Tribunalul

Sibiu a reținut că de legalitatea actului depinde soluționarea cauzei în fond,

iar actul a cărui nelegalitate se solicită este emis de o autoritate centrală.

Prin excepția de

nelegalitate invocată, reclamanta a arătat că ordinul în cauză îi vatămă

dreptul la egalitate de șanse între bărbați și femei, precum și dreptul la

egalitate de șanse în funcție de vârstă, deoarece obligă candidații să

concureze pe bareme fizice unice stabilite, fără a fi luate în considerare

vârsta și sexul. Prevederile legale încălcate de Ordinul atacat sunt

Constituția României și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de

tratament între femei și bărbați.

Un alt motiv de nelegalitate

este încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 prin care se reglementează activitățile

de educație fizică și sport în minister și în situația încadrării din sursă

externă.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 46/F/CA din 19 martie

2008 a respins excepția de nelegalitate a Ordinului inspectoratului general

pentru situații de urgență nr. 42541 din 4 iulie 2007 invocată de reclamanta C.F.E.,

a luat act de renunțarea reclamatei la judecată împotriva pârâtei Asociația

Femeilor din România și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență al județului Sibiu, excepții invocate de

acești pârâți.

Pentru a pronunța această

soluție instanța a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Egalității

de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al județului

Sibiu, aceasta va fi respinsă astfel că toate părțile citate la judecata cauzei

în fond vor fi citate și la soluționarea excepției ridicate în temeiul art. 4

din Legea nr. 554/2004, deși pârâții nu sunt emitenți ai actului atacat.

Pe fondul cauzei s-a reținut

că ordinul atacat de reclamantă nu are prevederi contrare legii, nu adaugă la

lege și nici nu conține dispoziții discriminatorii.

Ceea ce solicită însă

reclamanta, respectiv o diferențiere în funcție de sex și de vârstă, ar

reprezenta, reține instanța, o discriminare și o situație care într-adevăr ar

contraveni principiului egalității de șanse între femei și bărbați.

În ceea ce privește

încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 s-a reținut că legalitatea unui act

administrativ se apreciază în raport de dispozițiile legii în baza cărora a

fost emis și nicidecum în raport cu dispozițiile unui alt act administrativ.

Împotriva acestei sentințe

considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta C.F.E.

Recurenta a susținut că:

- în mod greșit instanța de

fond a tratat principiul egalității de șanse între femei și bărbați ca fiind o

egalitate absolută și de identitate deplină între femei și bărbați, deoarece

acest principiu (al egalității de șanse) este prevăzut de lege tocmai pentru a

compensa diferența de forță fizică dintre femeie și bărbat, dintre cel vârstnic

și cel tânăr și de a crea șanse egale în fața concursului;

- nelegalitatea prevederilor

ordinului dedus judecății constă în faptul că se încalcă dreptul constituțional

și comunitar al egalității de șanse în ocuparea funcțiilor publice și nu se

acordă șanse egale la ocuparea funcțiilor pe criterii de vârstă;

- organizatorii concursului

au aplicat două sisteme de verificare a aptitudinilor fizice, una pentru sursa

externă cu bareme abuzive și alta pentru sursa internă, bareme stabilite pe

vârste și sex cu timpi mai mari și mai lejeri;

- prin ordinul a cărui

nelegalitate se cere, pârâții-intimați au stabilit abuziv probe de concurs care

nu sunt prevăzute în actul normativ de linie superior, respectiv O.M.A.I. nr. 154/2004.

Examinând cauza în raport cu

toate criticile aduse soluției instanței de fond, cu apărările formulate și

probele administrate precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii,

inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul

este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

Referitor la excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

județului Sibiu, în mod corect instanța de fond a dispus respingerea acesteia

pe considerentul că aceștia au fost citați în cauză de către Curtea de Apel în

calitate de pârâți în dosarul Tribunalului Sibiu nr. 3627/85/ 2007, dosar în

care se discută fondul cauzei, iar nu în calitate de emitenți ai actului

atacat, întrucât este evident că nu ei au emis ordinul atacat.

Ministerul Muncii, Familiei

și Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

județului Sibiu au calitatea de pârâți doar față de dispozițiile art. 4 din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit cărora instanța de

contencios administrativ se pronunță cu citarea părților și a emitentului

actului.

Pe fondul cauzei, urmează a

se constata că reclamanta solicită constatarea nelegalității și anularea art. 4

lit. c) și anexa nr. 2 din Ordinul inspectorului general nr. 42541 din 4 iulie 2007,

ordin care i-ar fi încălcat dreptul constituțional la egalitatea de șanse între

femei și bărbați pentru ocuparea unei funcții de subofițer la Inspectoratul

pentru Situații de Urgență al județului Sibiu prin faptul că, potrivit acestui

ordin, au fost stabilite bareme unice pentru femei și bărbați la proba de

evaluare a performanței fizice.

Verificarea legalității unui

act administrativ presupune cenzurarea actului respectiv prin raportare la

dispozițiile legii.

Reclamanta invocă faptul că

Ordinul este nelegal prin raportare la dispozițiile Constituției și la Legea nr.

202/2002 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei. Analizând însă

ordinul contestat, se observă că acesta nu are prevederi contrare legii, nu adaugă

la lege și nu conține nicio dispoziție discriminatorie.

Nici susținerea reclamantei

în sensul că ordinul atacat ar încălca dispoziții ale dreptului comunitar, nu

este întemeiată întrucât ordinul nu face nicio diferențiere între bărbați și

femei în funcție de sex și vârstă de vreme ce munca desfășurată de aceștia este

identică și salariul la fel.

Așa cum corect a reținut

instanța de fond, tocmai ceea ce solicită reclamanta, respectiv o diferențiere

în funcție de sex și vârstă ar reprezenta o discriminare ce ar contraveni

principiului egalității de șanse între femei și bărbați.

Respinge recursul declarat

de C.F.E. împotriva sentinței civile nr. 46/F/CA din 19 martie 2008 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-05-16
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1972/2008
data formulării petiției, a unei comisii similare la nivel local și lipsa unui răspuns la întrebarea legată de legalitatea modului de desfășurarea a concursurilor de avansare pe post de conferențiar și profesor universitar în perioada 1998
ÎCCJ 2009-02-13
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 958/2009
, actul atacat nefiind nelegal și nu a fost indicată paguba iminentă ce nu s-ar putea repara dacă ordinul ar fi pus în aplicare. S-a declarat recurs de către reclamant atât împotriva Încheierii din 2 decembrie 2008 cât și împotriva sentințe
ÎCCJ 2008-05-13
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1851/2008
din Legea nr. 554/2004. Pârâtul A.C.R. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantele și-au însușit condițiile impuse prin regulamentul de participare, iar admiterea contestației și modificar
ÎCCJ 2010-01-20
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 197/2010
din Regulamentul aprobat prin această hotărâre, invocând încălcarea unui interes legitim public, prin împiedicarea accesului său la o funcție publică. Pentru considerentele expuse atât în plângerea prealabilă, cât și în cererea de chemare î
ÎCCJ 2008-12-02
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4449/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 5 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă cererea formulată de recla
Sursă