ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1805/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 iunie 2006, reclamanta MINISTERUL TRANSPORTURILOR BUCUREȘTI a chemat în judecată pe pârâta C.N.C.F. Române C.F.R. SA București pentru a fi obligată la plata sumei de 114.416,25 lei dividende aferente anului 2001, datorate de antecesoarea sa S.M.F. SA, cu dobânzi și penalități aferente, potrivit O.G. nr. 64/2001.

Prin sentința comercială nr. 4529 din 2 aprilie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea reclamantei, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 114.416,25 lei dividende pe anul 2001 și a respins, ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor și penalităților aferente debitului principal, reținându-se că pârâta a recunoscut creanța pretinsă, iar penalitățile și dobânzile a căror cuantum nu s-a precizat, nu pot fi pretinse în temeiul unor dispozițiile care reglementează regimul juridic al creanțelor bugetare. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins apelul reclamantei, prin decizia comercială nr. 406 din 1 octombrie 2006, reținând că nu s-a precizat suma solicitată ca penalități și dobânzi, acestea fiind scutite de plată potrivit O.U.G.

nr. 128/2006. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, reclamanta a formulat recurs, potrivit art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând, în esență, obligarea pârâtei la plata daunelor moratorii datorate pentru neonorarea obligației principale scadente, întrucât dividendele, fiind creanțe bugetare, a fost greșit aplicată O.U.G. nr. 128/2006. Recursul reclamantei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. Procedând la examinarea susținerilor pe care reclamanta le reiterează prin recursul de față, în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că nu sunt întrunite condițiile art. 304 pct. 8 și 9 pentru a se putea dispune modificarea hotărârii atacate așa cum se solicită.

Este de reținut, pe de o parte că reclamanta nu a procedat nici în această fază procesuală la precizarea întinderii penalităților și dobânzilor, pe care le califică daune moratorii, neprezentând un mod de clacul pentru a putea fi examinat de instanță. Iar pe de altă parte, având în vedere caracterul necontestat de creanțe bugetare al dividendelor și în consecință, al penalităților și dobânzilor aferente, conform O.G. nr. 64/2001, se constată că prin hotărârea atacată s-a procedat la o corectă aplicațiune și a dispozițiilor O.U.G. nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, prin care cele neachitate până la 31 decembrie 2005, se scutesc la plată, fiind scutite și obligațiile accesorii în dobânzi și penalități, cum este cazul de față.

Cu alte cuvinte, deși reclamanta era îndreptățită a calcula și pretinde penalitățile și dobânzile în discuție, acestea sunt scutite la plată potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus. În consecință, recursul reclamantei se privește, ca nefondat, și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul MINISTERUL TRANSPORTURILOR împotriva deciziei comerciale nr. 406 din 1 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2008.