ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1259/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 aprilie

2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3161/2/2009

(776/2009), a fost admisă cererea transmisă de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel București și, în conformitate cu dispozițiile art. 90 alin. (2) raportat

la art. 88

3

din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008,

a dispus arestarea persoanei solicitate D.M., pe o perioadă de 5 zile, de la 2

aprilie la 6 aprilie 2009.

Persoana solicitată va fi

predată în arestul D.G.P. Municipiului București.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că prin semnalarea transmisă de O.I.P.C., la 25

martie 2009, B.C.N.I. Bruxelles a cerut urmărirea internațională a persoanei

solicitate D.M.

S-a învederat faptul că

împotriva acesteia și în absența sa, a fost emisă o decizie de executare a unei

pedepse de 3 ani pentru furtul unei sume de bani, cu circumstanțe agravante,

dat fiind faptul că participanții la infracțiune sau cel puțin unul dintre ei și-a

asumat titulatura sau a purtat insigna unui ofițer de poliție, precum și pentru

infracțiunea de conspirație criminală.

Persoana solicitată a fost

prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București care, la data de 2

aprilie 2009, a dispus măsura reținerii acesteia pe timp de 24 de ore, până la

3 aprilie 2009, ora 11,00.

Persoana solicitată a fost

prezentată, apoi, instanței competente pentru judecarea sesizării privind

punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acestuia

de autoritățile belgiene la data de 25 martie 2009.

Instanța a verificat

identitatea persoanei solicitate și a procedat la audierea acesteia, după ce

s-a asigurat că motivul reținerii sale este cunoscut.

Instanța a constatat că în

cauză sunt îndeplinite cerințele art. 88

3

și art. 90 din Legea nr. 302/2004

modificată prin Legea nr. 222/2008.

La dosar există solicitarea

Interpol în care sunt precizate datele cu privire la mandatul emis de

autoritățile belgiene în legătură cu săvârșirea de către persoana solicitată D.M.

a unei infracțiuni pe teritoriul Belgiei constând în aceea că, împreună cu alte

persoane, asumându-și identitatea unor polițiști, au sustras sume de bani de la

turiști.

Având în vedere că în cauză

nu există probe privind emiterea unui mandat pentru aceeași faptă de către

autoritățile române, Curtea de Apel București a admis cererea și, față de

pericolul faptelor, precum și în raport de sancțiunea stabilită, a dispus arestarea

persoanei solicitate pe o durată de 5 zile.

Împotriva acestei încheieri,

în termen legal a declarat recurs persoana solicitată D.M., solicitând

admiterea, casarea hotărârii atacate și cercetarea sa în stare de libertate,

întrucât nu a fost transmis mandatul european de arestare, situație în care nu

se justifică arestarea sa provizorie.

A mai susținut că nu a avut

cunoștință de proces, fiind expulzat din Belgia. Este singurul întreținător al

familiei sale, având doi copii minori.

Verificând hotărârea atacată

potrivit dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte constată că aceasta este legală și temeinică.

Din solicitarea remisă de

Interpol rezultă datele necesare cu privire la săvârșirea de către persoana

solicitată D.M. a unor infracțiuni pe teritoriul Belgiei. Faptele reținute în

sarcina acesteia dau loc la predare, potrivit dispozițiilor art. 85 din Legea nr.

302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008 și pentru care s-a emis mandatul

european de arestare, sens în care a și fost sesizată Curtea de Apel București.

Instanța de fond a respectat

dispozițiile art. 88

3

și art. 90 alin. (2) din actul normativ

invocat, măsura arestării fiind dispusă în mod legal.

Persoana solicitată a fost

audiată și i-au fost făcute cunoscute drepturile pe care le are în această fază

procesuală.

Instanța a acordat termen de

judecată la 6 aprilie, în vederea prezentării mandatului european de arestare,

însoțit de traducere, precum și a garanțiilor referitoare la posibilitatea rejudecării

cauzei.

Constatând că criticile

formulate prin motivele de recurs sunt nefondate, măsura arestării persoanei

solicitate D.M. fiind neîntemeiată și dispusă în conformitate cu prevederile

legale, Înalta Curte va respinge recursul acesteia ca nefondat.

Recurenta persoană

solicitată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul

apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată D.M. împotriva încheierii din 2

aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul

nr. 3161/2/2009 (776/2009).

Obligă recurentul persoană

solicitată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 aprilie 2009.