ÎCCJ, Secția a II-a civilă

Asupra plângerii penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 13 martie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, plângerea formulată de petiționarul H.G. împotriva rezoluției nr. 39 din 18 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, prin care i s-a respins plângerea făcută împotriva mai multor lucrători de poliție sub coordonarea unui procuror. La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 39/P/2008 care conține rezoluția din 18 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, prin rezoluția din 18 februarie 2009, dată în dosarul nr. 39/P/2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 246, 249, 192, 195 și 268 C. pen., față de B.C., procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. – B.T. Vaslui, scms. C.D. – S.C.C.O. Vaslui, insp. pr. R.B. – S.C.C.O. Vaslui, insp. pr. M.F. – S.C.C.O. Vaslui. S-a reținut că, prin încheierea nr. 17 din 20 septembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 3090/89/2007 al Tribunalului Vaslui, secția penală, a fost admisă propunerea D.I.I.C.O.T. – B.T. Vaslui și s-a autorizat efectuarea percheziției la imobilul situat în Vaslui, care constituie sediul firmei SC I.M.R.

SRL Vaslui. Tribunalul Vaslui a emis autorizația de percheziție din 20 septembrie 2007 valabilă 5 zile, începând cu 21 septembrie 2007, ora 6,00 până la 25 septembrie 2007, ora 6,00. În data de 21 septembrie 2007 a fost efectuată percheziția domiciliară autorizată de instanță, între orele 9,15 – 12,00 ridicându-se documente, 5 unități centrale de calculator și un calculator portabil. H.G. consideră că la efectuarea percheziției au fost încălcate dispozițiile art. 105 C. proc. pen., deoarece lucrătorii de poliție nu s-au limitat la ridicarea obiectelor și înscrisurilor ce au legătură cu fapta săvârșită, ci au ridicat „toate actele societății și toate calculatoarele”. Petentul susține că în mod nejustificat s-a pătruns și s-au ridicat obiecte și înscrisuri și din sediul SC M.T.

SRL ce funcționa la aceeași adresă într-o încăpere distinctă, deși acest aspect a fost adus la cunoștința organelor de poliție de consilierul juridic. Petentul apreciază că „extinderea urmăririi penale s-a operat fără respectarea art. 238 C. proc. pen., are ca scop doar justificarea extinderii percheziției ilegale” și că percheziția informatică s-a efectuat fără mandat. Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile legale privind efectuarea percheziției domiciliare, organele judiciare procedând conform art. 109 alin. (4). A fost acordată și autorizație pentru percheziția informatică conform art. 56 Titlul II cap. IV din Legea nr. 161/2003 emițându-se autorizația de percheziție nr. 45 din 2 octombrie 2007, așa încât nu se poate reține violarea secretului corespondenței, întrucât identificarea informațiilor aflate în memoriile sistemelor informatice s-a realizat cu autorizarea instanței de judecată.

În ceea ce privește extinderea cercetării penale pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005 prin ordonanța procurorului din 28 octombrie 2007, s-a reținut că petiționarul are posibilitatea să formuleze plângere potrivit art. 275 și urm. C. proc. pen., atunci când consideră că s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime. S-a considerat de către procuror că nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 268 C. pen. Pentru aceste considerente a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoana împotriva cărora petiționarul a formulat plângere. Împotriva acestei rezoluții petiționarul H.G. a formulat plângere adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă că petiționarul nu a respectat reglementările stricte prevăzute de art. 278 1 C. proc. pen., formulând plângere la instanța de judecată fără a fi exercitat, în prealabil, calea de atac a plângerii la procurorul ierarhic superior, prevăzută de textul art. 278 alin. (1) și (3) C. proc. pen. Potrivit textului art. 278 alin. (1) și (3) C. proc. pen., plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se rezolvă de procurorul șef de secție al aceluiași parchet, iar, conform art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 C. proc.

pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Or, în cauză, se constată că petiționarul nu a formulat plângere, potrivit textului de lege sus-menționat, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, la procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci s-a adresat direct cu plângere, la instanță. Pentru aceste considerente, urmează ca, în baza art. 278 1 alin. (1) și (3) C. proc. pen., să se trimită plângerea formulată de petiționarul H.G.

împotriva rezoluției nr. 39/P/2008 din 18 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 278 1 alin. (1) și (3) C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petiționarul H.G. împotriva rezoluției nr. 39/P/2008 din 18 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2009.