ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1206/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1206/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea
de Apel Cluj la data de 15 octombrie 2008, reclamanta O.C. a invocat, în
temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 17 alin. (1) din
același act normativ, excepția de nelegalitate a actului denumit bilet la
ordin, care a fost completat și semnat de o persoană care nu era titular al
dreptului.
În cadrul
aceleiași cereri, s-a solicitat să se dispună cu celeritate suspendarea
„efectuării licitației din data de 24 octombrie 2008, asupra proprietății
private ocrotite de Constituția României, prin actele de executare efectuate de
către S.C.P.E.J. A.&O.".
Întrucât
acțiunea nu îndeplinea cerințele art. 112 C. proc. civ. s-a dispus citarea
reclamantei, anterior termenului acordat, în vederea repartizării aleatorii a
dosarului.
Prezentându-se,
reclamanta a arătat că, nu apreciază că este necesar să fie asistată de o
persoană cu cunoștințe juridice de specialitate și că nu înțelege să solicite
nici acordarea ajutorului public judiciar, sub forma reprezentării intereselor
sale sau a asistării de către un avocat, al cărui onorariu să fie suportat din
bugetul Ministerului Justiției. A arătat că înțelege să-și completeze acțiunea,
indicând pârâții
N.C.C. Cluj, S.C.P.E.J. A.&O.
și Tribunalul Comercial Cluj.
În privința
obiectului acțiunii, s-a reținut că reclamanta a invocat excepția de
nelegalitate a biletului de ordin emis la data de 4 noiembrie 2005, scadent la
data de 1 martie 2007, al cărui emitent este numitul S.P. și care a fost
avalizat de către O.C..
Motivele pentru care a fost invocată această excepție, în
conformitate cu prevederile
art. 4 alin. (1) și art. 17 din Legea nr. 554/2004, derivă
din împrejurarea că biletul la ordin este un înscris prin intermediul căruia
își pot asuma obligații doar persoanele juridice, iar nu și cele fizice. De
asemenea, s-a considerat că Legea nr. 58/1934 nu
poate constitui temeiul legal al emiterii acestui act.
În
fapt, s-a relevat că reclamanta a girat un credit acordat de către pârâta N.C.C.,
numitului S.P., semnând un angajament de plată și biletul la ordin ce face
obiectul cauzei.
Întrucât
debitorul principal nu a plătit ratele la scadență, iar reclamanta a renunțat
la beneficiul de discuțiune și diviziune s-a pornit împotriva sa executarea
silită, în temeiul biletului la ordin, fixându-se termen
pentru vânzarea la licitație a imobilului
proprietatea reclamantei.
Instanța a pus în discuția reclamantei temeiul juridic
atât al cererii principale, cât și al cererii de suspendare, aceasta arătând că,
înțelege să-și susțină cererea așa cu a fost precizată, susținând că nu este
vorba de o contestație la executarea silită ci o acțiune în contencios
administrativ, întrucât Judecătoria Cluj – Napoca i-a respins în mod repetat,
contestațiile la executare formulate anterior. A solicitat ca,
cererea de suspendare să fie
analizată potrivit art. 581 C. proc. civ. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea
de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin
sentința civilă nr. 78 din 22 octombrie 2008 a respins cererea de ordonanță
președințială formulată de reclamanta O.C., în contradictoriu cu pârâții: N.C.C.
Cluj, S.C.P.E.J. A.&O. și Tribunalul Comercial Cluj, ca inadmisibilă.
În
motivarea soluției s-a reținut că, procedura reglementată de art. 581 C. proc.
civ. este incompatibilă cu dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr.
554/2004, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.C. , susținând că, cererea de
suspendare a licitației a fost întemeiată în drept potrivit Legii nr. 554/2004,
iar nu în temeiul art. 581 C. proc. civ., competența de soluționare aparținând
instanței de contencios administrativ, care trebuia să dispună suspendarea
licitației.
Examinând
sentința atacată în raport cu critica formulată prin recurs, probele
administrate în cauză și dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele
ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că, recursul este nefondat,
pentru următoarele considerente.
Curtea
de Apel Cluj a fost sesizată cu excepția de nelegalitate a biletului la ordin
și cu cererea de suspendare a procedurii de vânzare silită imobiliară pornită
de către S.C.P.E.J. A.&O. în dosarele execuționale nr. 124 nr. 125/2007, în
temeiul biletului la ordin, reclamanta precizând că acțiunea sa este întemeiată
în drept, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cererea
de suspendare a fost analizată potrivit art. 581 alin. (1), (2) și (3) C. proc.
civ., raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond,
respingând cererea de suspendare a executării silite pornite în dosarele
execuționale nr. 124 și nr. 125/2007 ale S.C.P.E.J. A.&O., constatând că
procedura reglementată de art. 581 C. proc. civ. este incompatibilă cu
dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit art. 28 alin. (1)
din aceeași lege.
Se
reține că art. 581 C. proc. civ. instituie o procedură sumară, în cadrul căreia
instanța poate să ordone măsuri vremelnice, care să nu prejudicieze fondul, în
situația în care urgența unui astfel de măsuri este dovedită. În cauză s-a
solicitat suspendarea executării silite, considerând că, actul care a stat la
baza demarării procedurii de către executorii judecătorești este atacat cu o
excepție de nelegalitate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În
cauză, cele două prevederi legale nu pot fi aplicate concomitent, întrucât în
cazul excepției de nelegalitate, instanța de contencios administrativ este
ținută să se pronunțe asupra legalității unui act administrativ, în situația în
care de acest aspect depinde în mod esențial, soluționarea unui alt dosar aflat
pe rolul instanțelor de judecată.
Așa
cum corect a reținut instanța de fond, Legea nr. 554/2004 nu prevede
posibilitatea ca, atunci când se invocă o excepție de nelegalitate, să se
dispună suspendarea unei alte proceduri, decât cea în care părțile sau instanța
s-a prevalat de textul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În
speță, reclamanta a învestit instanța cu o cerere de suspendare a executării
silite, art. 581 C. proc. civ. găsindu-și aplicare doar în situația în care
executorul judecătoresc constată incidența unor impedimente la executare.
Ca
atare, cererea de suspendare a fost respinsă ca inadmisibilă, considerându-se
că, acest incident procedural are prioritate în cauză, raportat la specificul
dosarului și la faptul că, cererea incidentală se judecă după o procedură
sumară, în cadrul căreia nu pot fi antamate aspecte care țin de fondul cauzei.
În
consecință, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de O.C. împotriva
Ordonanței președințiale nr. 78 din 22 octombrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4
martie 2009.